Vertijul este mai mult decât o amețeală! Semne care ar trebui să îngrijoreze, investigații și tratamente posibile

Chiar dacă adesea vertijul este considerat o amețeală, fiind confundat cu aceasta în ciuda faptului că este mai mult de-atât, diferența este una foarte clară. În vreme ce amețeala este un termen ambiguu, interpretat ca un sentiment de dezechilibru în spațiul propriu, vertijul este o senzație accentuată că lumea se învârtește, chiar și atunci când nu există mișcare.

În unele cazuri vertijul poate fi ereditar, în altele cauza rămâne necunoscută, dar în multe situații el fie este asociat unor afecțiuni, fie este un efect secundar al unui tratament medicamentos. Există două categorii de vertij: periferic și central. Vertijul periferic este cel mai frecvent întâlnit și apare ca urmare a unei probleme la nivelul urechii interne sau nervului vestibular, care controlează echilibrul.

În această categorie intră vertijul pozițional paroxistic benign (provocat de mișcările specifice ale capului), labirintita (o infecție a urechii interne cauzată de un virus al răcelii sau gripei), nevrita vestibulară (inflamația nervului vestibular) sau sindromul Ménière (o afecțiune rară a urechii interne, care implică uneori țiuit în ureche sau pierderea auzului).

Deși vertijul pozițional paroxistic benign poate fi deranjant, este rareori grav, cu excepția cazului în care crește riscul ca persoana afectată să cadă și să sufere accidentări.

În ceea ce privește celălalt tip, vertijul central, acesta apare ca urmare a unei probleme la nivelul creierului și poate fi cauzat de o varietate de condiții diferite, inclusiv migrenă, accident vascular cerebral, tumoră pe creier, leziuni cerebrale, infecție sau scleroză multiplă.

Cât dureaza un vertij?

Ca și durată a manifestarii, vertijul diferă în funcție de ceea ce l-a produs. În vertijul pozițional paroxistic benign, de exemplu, senzația că vă învârtiți este scurtă (durează de obicei mai puțin de un minut) dar intensă. Un astfel de episod este declanșat de o schimbare bruscă a mișcării capului, cum ar fi o lovitură în cap. În cazul existenței unei infecții virale a nervului vestibular (labirintită) vertijul este intens și constant, cel indus de migrenă poate să dureze de la câteva minute la câteva ore, iar în sindromul Ménière episoadele de vertij se instalează brusc și durează câteva ore.

Vertijul indus de migrenă poate dura de la câteva minute până la câteva ore. Potrivit Smartliving, care o citează pe dr. Adina Roceanu, președintele Headache Society și medic primar neurolog specializat în migrenă la Spitalul Universitar de Urgență București, „migrena este o afecțiune neurologică complexă care afecteaza la nivel global între 12% și 15% din populație, fiind a doua cauză de ani trăiți cu dizabilitate”.

Când cauza vertijului sunt unele medicamente, el poate fi însoțit și de alte simptome precum amețeala, pierderea auzului și țiuit în urechi (tinitus). Alte simptome care pot însoți un episod de vertij, indiferent de cauza care l-a produs, sunt transpirația excesivă, greața, vărsăturile, durerea de cap, mișcările involuntare ale ochilor (nistagmus) și pierderile de echilibru.

Cum se stabilește diagnosticul

Medicul obține cele mai multe informații care conduc la diagnosticul de vertij, chiar de la pacient, pe baza simptomelor pe care acesta le acuză și a istoricului său medical, totul completat cu examenul clinic. De asemenea, pacientul va fi supus unui test, testul Dix-Hallpike, care este o manevră de provocare a vertijului. În unele cazuri sunt necesare și testări suplimentare, respectiv examene auditive, teste de echilibru sau chiar investigații imagistice (RMN, CT).

Tratamentul vertijului

Opțiunile de tratament pentru vertij pot depinde de cauza de bază. Pentru a ameliora simptomele, s-a constatat că terapia de reabilitare vestibulară, precum și unele medicamente, sunt eficiente.

– În vederea reabilitării vestibulare și ameliorării simptomelor vertijului pozițional paroxistic benign se practică manevra Epley, de repoziționare a otoliților, mici particule de calciu care plutesc în canalul semicircular afectat de la nivelul urechii interne. Această manevră este executată de medicul ORL-ist, durează în medie 10-15 minute și are o rată mare de succes (aproximativ 90%). Fiecare sesiune de tratament presupune menținerea a patru poziții timp de 30 până la 60 de secunde fiecare și repetarea fiecărei poziții de mai multe ori, după cum este necesar. Medicul poate oferi îndrumări cu privire la modul în care această procedură poate fi efectuată și acasă.

– Tratamentul medicamentos al vertijului poate include administrarea unui anumit antihistaminic (o clasă de medicamente folosite pentru tratarea alergiilor) care și-a dovedit eficiența în cazurile de vertij și de rău de mișcare.

– În afara manevrei Epley, se mai pot executa și alte exerciții în vederea ameliorării simptomelor vertijului, exerciții care implică de obicei mersul pe loc sau menținerea unor poziții specifice care să îmbunătățească echilibrul. Exercițiile sunt personalizate în funcție de simptomele pacientului, și pot urmări fie antrenarea echilibrului, fie stabilizarea privirii, care îmbunătățește controlul mișcării ochilor, așa încât vederea să poată fi clară în timpul mișcării capului.

Trebuie subliniat faptul că dacă vertijul este sever, nu este recomandată efectuarea exercițiilor fără supraveghere specializată, fiind de preferat adresarea la un kinetoterapeut cu experiență.

– Când cauza vertijului nu este poziția capului ci o leziune de la nivelul capului sau o tumoră pe creier, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.

Sfaturi pentru cei care se confruntă cu episoade de vertij

A experimenta vertijul nu este doar neplăcut, ci și periculos. Iată ce puteți face atât pentru a atenua simptomele cât și pentru a reduce frecvența apariției acestora.

– Stați nemișcati într-o cameră liniștită și întunecată pentru a reduce senzația de rotire;

– Mișcați-vă capul încet, cu grijă, în timpul activităților zilnice;

– Așezați-vă imediat când vă simțiți amețit;

– Aprindeți luminile dacă vă treziți noaptea, nu mergeți prin casă pe întuneric;

– Folosiți un baston dacă sunteți în pericol de a cădea;

– Dormiți cu capul ușor ridicat, pe o pernă mai înaltă;

– Ridicați-vă încet din pat și stați puțin pe marginea lui înainte de a-l părăsi;

– Încercați să vă relaxați, pentru că anxietatea poate agrava vertijul.

– NU vă aplecați pentru a ridica de jos diverse lucruri, alegeți să vă lăsați pe vine, și nu vă întindeți gâtul pentru a ajunge la un raft aflat la înălțime!

Sursa foto: Dreamstime.com