INFOGRAFIC Ce înseamnă deficitul de forță de muncă pentru economie
În 5 ani economia va avea nevoie de peste jumătate de milion de persoane pe piața forței de muncă, necesar care nu poate fi acoperit din resursele interne dacă nu se iau măsuri, se arată într-un studiu al Confederației Patronale Concordia, KPMG și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române.
Printre concluziile ce se desprind din studiul realizat de specialiștii de la KPMG și cercetătorii INCE:
- Circa 2 milioane de persoane active nu se regăsesc nici pe piața muncii, nici în sistemul educațional numărul pensionarilor se apropie rapid de cel al lucrătorilor activi
- Populația ar putea să scadă cu aproape 2 milioane de locuitori până în 2030
Sursa: Confederația Patronală Concordia, KPMG și Institutul Național de Cercetări Economice (INCE)
Câteva concluzii ale studiului:
- declinul demografic și migrația sunt printre principalele cauze care au condus la adâncirea deficitului forței de muncă. Pentru întreaga perioadă 1990-2018, în România, declinul demografic natural a depășit 1.000.000 de locuitori. În condițiile menținerii impactului semnificativ al migrației nete (oficiale), populația totală a țării noastre va scădea de la 19,6 milioane de persoane în anul 2016, la 19,2 milioane în anul 2020 și la 18 milioane de persoane în anul 2030;
- dacă actualele tendințe se vor menține, populația ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 8,2 milioane de persoane în anul 2020, la 7,3 milioane de persoane în anul 2030. În aceste condiții, rata de dependență a sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de pensionari și numărul persoanelor ocupate, se înscrie pe o traiectorie nefavorabilă, dificil de susținut, majorându-se de la 61,3% în anul 2016 la 63% în anul 2020, la circa 71% în anul 2030 și respectiv la aproape 100% în anul 2060;
- soldul migrației permanente este estimat la peste 2,6 milioane de persoane în perioada 1991-2018. În plus, se consemnează și un flux important de emigranți temporari. Conform datelor INS, numărul de emigranți temporari din România a crescut de la 172.871 persoane la 2014, la 219.327 în anul 2017. Probabilitatea de transformare a deciziei de emigrare temporară într-o decizie de emigrare definitivă este foarte mare, mai ales în cazul tinerilor;
- lipsa informațiilor necesare care să permită o evaluare precisă a cererii și ofertei de pe piața muncii atât la nivel cantitativ, cât și la nivel calitativ conduce la imposibilitatea alocării eficiente a resurselor umane pe piața muncii. În România nu se măsoară deficitul forței de muncă din punct de vedere calitativ și nici nu se realizează analize ale sectoarelor de activitate sau ale ocupațiilor care înregistrează deficit de forță de muncă, lipsa datelor relevante și a unui proces standardizat fiind factorii principali;
- din perspectiva cererii, studiul arată că numărul de locuri de muncă vacante s-a dublat în perioada 2013-2018, rata șomajului ajungând la un minim istoric – 4.2% (mai 2018), chiar 3,3% decembrie 2018. Începând cu anul 2012, ca tendință generală, în România, numărul de locuri de muncă create depășește numărul locurilor de muncă desființate;
- disparitățile regionale se accentuează. Primele 3 regiuni în ierarhia din punct de vedere al numărului de locuri de muncă vacante (București-Ilfov, Vest și Nord-Vest, cu PIB/locuitor ridicat), înregistrau în trim. II 2018, aproximativ 60% din totalul locurilor de muncă vacante la nivel național, comparativ cu 46,5% în anul 2008;
- în perioada 2000-2016, sectorul privat a creat un număr net de circa 50.000 de locuri de muncă, în medie, anual, din care 28.000 reprezintă contribuția companiilor nou-înființate de dimensiune micro (sub 10 salariați);
- tendința de creștere a accelerat în ultimii ani. Deficitul de forță de muncă este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023;
- la nivel sectorial, avem o prognoză pentru sectorul IT. Deși a fost declarat prioritate strategică și au fost promovate măsuri de susținere a sectorului, decalajul între oferta estimată a sistemului de învățământ și cererea estimată de forță de muncă din industrie va ajunge la peste 20.000 până în 2021;
- rata șomajului din România este mult inferioară celei din alte state membre UE, însă, în cazul tinerilor sub 25 ani, rata șomajului din România (18,3%) este mult superioară mediei UE;
- un sfert dintre tinerii ocupați nu au statut de salariat, iar gradul de adecvare între nivelul de instruire absolvit și cerințele actualului loc de muncă arată că numai pentru 44,1% nivelul de instruire corespunde într-o mare măsură cerințelor. Peste 30% dintre tinerii absolvenți cu studii superioare au o ocupație din grupele majore de ocupații 3-9, care necesită studii medii, iar 10,2% din absolvenții cu studii medii au o ocupație din grupa majoră de ocupații 9, corespunzătoare muncitorilor necalificați;
- informațiile statistice disponibile au permis consultanților identificarea unor segmente importante de populație – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc nici pe piața muncii și nici nu sunt cuprinse în sistemul de educație și formare profesională. Se conturează, astfel, un potențial uman nevalorificat, fenomen ce necesită o analiză aprofundată care să permită înțelegerea cauzelor acestei situații și ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserția lor pe piața muncii;
- prima măsură ce trebuie luată urgent este colectarea, de către autoritățile competente, a datelor necesare realizării unei analize amănunțite a cauzelor crizei de forță de muncă și măsurării deficitului, atât cantitativ cât și calitativ;
- printre soluțiile propuse sunt consolidarea cooperării între mediul educațional și piața muncii pentru modernizarea învățământului profesional și tehnic și creșterea locurilor disponibile și atractivității studiilor STIM;
studiul atrage atenția cu privire la necesitatea aplicării unei strategii și a unui plan de acțiune pentru stoparea declinului demografic.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro