Jocul “World of ANAF”: o mică recenzie. Ar trebui să fie ușor de avansat, dar tot la nivelul 1 am rămas. Harta Fiscurilor informatizate
Primul pas pentru a te juca un joc pe calculator, de exemplu, este să intri pe site-ul dedicat acestuia. Există atât jocuri de tip browser, cât și unele care se descarcă, iar apoi instalează. În acest joc, scopul este de a aduce mai mulți bani la buget. La nivelul 1 ai instrumente rudimentare și încerci să colectezi cât mai mulți bani folosind resursele existente, adică hârtii și oameni. În această lume virtuală ești în competiție cu alte Fiscuri din lume. Pentru a avansa și a fi mai productiv am luat decizia de a mări numărul de controale, în timp ce competitorii mei au început să aloce resurse pentru dezvoltare, precum sisteme IT și soft-uri. În scurt timp ei au ajuns la nivelul 2, 3, 4, 5, dar eu am rămas tot la 1. Adică ei au început să colecteze enorm, eu tot cu instrumente rudimentare am continuat, iar banii au venit făcând controale mai multe și dând amenzi.
Nu există acest joc. În realitate, ANAF nu este în competiție cu alte Fiscuri, dar țara ar trebui să fie în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem economic stabil, predictibil și ușor pentru firme în vederea încurajării investițiilor. Așa cum este infrastructura rutieră, la fel este și cea a Fiscului: nedezvoltată.
Într-o conferință pe teme de fiscalitate, Alex Milcev, partener EY România, a prezentat o hartă a digitalizării fiscurilor în lume.
După cum se poate vedea, România la nivelul 1.
Ce înseamnă fiecare nivel:
Nivelul 1: E-dosar
Utilizarea formularului electronic standard pentru depunerea declarațiilor fiscale obligatorii sau facultative; alte date privind veniturile (de ex: salariale, financiare) depuse electronic și reconciliate anual.
Nivelul 2: E-contabilitate
Transmiterea de date contabile sau din alte surse pentru a susține raportările (de ex: facturi, balanțe de verificare) într-un format electronic definit și termene definite.
Nivelul 3: E-reconciliere
Transmiterea de date contabile și surse suplimentare; guvernul accesează date suplimentare (extrase de cont), începe în timp real să reconcilieze datele din diferite tipuri de impozite și potențial între
contribuabili și jurisdicții.
Nivelul 4: E-audit
Datele din Niv. 2 analizate de entitățile guvernamentale și verificate în timp real conform celor depuse pentru a cartografia ecosistemul economic geografic; contribuabilii care primesc evaluări electronice de control cu timp limitat de răspuns.
Nivelul 5: E-evaluare
Entitățile guvernamentale care utilizează datele prezentate pentru a evalua impozitul fără a fi necesare formulare fiscale; contribuabilii au un timp limitat pentru a analiza impozitul calculat de guvern
Ce spune Alex Milcev:
„Nivelul 5 îl are Spania. Suntem abia la nivelul 1, vorbesc de noi, de România. Trebuie să tindem spre ceva, gen turcoaz”.
Conform unui sondaj realizat de EY, 65% dintre directorii financiari ai companiilor din România declară că petrec mai mult de două zile în fiecare lună pentru a pregăti declarații fiscale.
Deși utilizează un software pentru pregătirea automatizată a acestor declarații, 77% dintre directorii financiari spun că pregătirea declarațiilor de TVA le ocupă cel mai mult timp
Majoritatea contribuabililor români utilizează încă programe informatice simpliste pentru pregătirea declarațiilor fiscale. Aspect ce presupune:
– prelucrarea manuală a datelor
– erori de raportare
– implicarea unui volum semnificativ de resurse (timp și angajați)
Zero lei au fost cheltuiți anul trecut pentru informatizare
În teorie, în bugetul pe 2019 au fost alocați bani pentru informatizarea ANAF. La fel ca în cazul autostrăzilor, de la alocare la construcție e un drum lung, foarte lung sau prea lung.
De serverele instituției se ocupă Centrul Național pentru Informații Financiare, structura informatică, înființată în 2017, ce are ca obiectiv unificarea tuturor bazelor de date legate de fiscalitate, cu susținerea STS.
Zero lei au fost cheltuiți anul trecut pentru modernizarea sistemului informatic, potrivit proiectului de buget. Anul acesta este alocată o sumă de 9,5 milioane lei, iar pentru anul viitor este prognozată cheltuirea a 3,6 milioane lei. Pentru proiectul de modernizare a administrației fiscale este alocată o sumă de 31.000 lei.
Conform proiectului de buget, obiectivele Centrului pentru acest an sunt menținerea în stare de funcționare a platformelor hardware și software existente în centrele de date, cu resursele disponibile, ca suport pentru sistemele informatice la interfața cu cetățenii, mediul de afaceri și instituțiile publice: DeDoc, SPV, PatrimVen, ForExeBug, Trezor, SAIVEN, SIIV și retehnologizarea și extinderea platformelor hardware, software și de comunicații instalate în centrele de calcul.
Comercianții români au fost obligați să-și înlocuiască casele de marcat cu unele electronice, dar ANAF nu se poate lega la ele pentru că nu are infrastructura necesară.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că în partea a doua a anului se va întâmpla acest lucru.
„Trebuie să ajungem undeva la 700.000 – 750.000 de aparate instalate. Se va finaliza pe la mijlocul acestui an. După ce se finalizează această etapă, urmează să discutăm etapa conectării și în a doua parte a acestui an apreciez că vom fi pregătiți să facem această conectare (la serverele ANAF n.r.). Acum nu avem ce conecta pentru că am anticipat dificultatea procesului și întinderea pe o perioada lungă am gândit această etapă pre-operațională în care informațiile din casele de marcat care urmează să ajungă zilnic la ANAF, acum ajung lunar printr-o declarație inteligentă”, a declarat miercuri Doru Dudaș, director general în Ministerul Finanțelor.
Râmâne de văzut dacă se va întâmpla cum a susținut. Timpul trece repede.