Raportul MCV pe Justitie: Atacurile presei si politicienilor impotriva justitiei raman o amenintare serioasa pentru lupta anticoruptie

Anul 2016 a fost martorul unei cresteri importante a criticilor la adresa magistratilor si institutiilor Justitiei din Romania, vizat fiind in special DNA, atrage atentia Comisia Europeana in raportul sau MCV pe Justitie si in raportul tehnic ce il insoteste, documente publicate astazi. La capitolul referitor la lupta impotriva coruptiei, raportul MCV arata: „Atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie.”

Evaluarea Comisiei Europene face de cateva ori trimiteri la atacurile impotriva justitiei si magistratilor, prin intermediul presei sau chiar de catre presa, in conditiile in care, atunci cand vine vorba de activitatea CNA, nu s-au inregistrat progrese. Raportul MCV arata:

• „Desi  hotararile  CSM  sunt  intotdeauna transmise  Consiliului  National  al  Audiovizualului,  nu  s-au  inregistrat  progrese  in  ceea  ce priveste  luarea  de  masuri  reparatorii  eficace  sau  corectarea  informatiei  de  catre  canalul mediatic care a lansat sau care a preluat atacurile.
• Aceasta este o consecinta a unor probleme mai  generale  legate  de  libertatea  de  expresie  in  conformitate  cu  standardele  Consiliului Europei si  cu  jurisprudenta  CEDO.  In  timp  ce  subiectul  mai  larg  al  reglementarii  mass-mediei si al luarii de masuri reparatorii este, in sine, in afara domeniului de aplicare a MCV, exista o legatura directa cu independenta  sistemului  judiciar.”

Raportul tehnic noteaza ca, desi inculparea si condamnarea multor policieni proeminenti din Romania sunt un semn ca tendinta unei justitii independente este pozitiva, a existat si o reactie la aceasta tendinta: „criticile politice si media la adresa magistratilor si a institutiilor judiciare au fost frecvente, atacurile la adresa DNA continuand sa se intensifice in 2016. Riscul este ca aceste critici sa submineze increderea publicului in sistemul judiciar in ansamblul lui, mai ales cand vine ele vin din partea guvernului si parlamentului”.

Rapoartele mai noteaza ca:

• „In 2016 s-a simtit o crestere a criticilor la adresa magistratilor si institutiilor judiciare, vizand in special DNA. S-a putut observa un model de actiune prin care in spatiul public erau lansate afirmatii, prin intermediul social media, TV sau chiar pe paginile oficiale ale institutiilor statului, afirmatii ce puteau fi ulterior multiplicate prin repetitie cu ajutorul altor institutii media.
• Multe afirmatii erau exprimate de inalti oficiali sau persoane publice (de ex. un fost presedinte, presedintele senatului, deputati, senatori), capatand astfel mai multa greutate, ceea ce intra in conflict cu normele de respect pentru independenta justitiei si prezinta riscuri de subminare a increderii publicului in sistemul de justitie in ansamblul sau.
• Astfel de afirmatii au pretins, intre altele, ca DNA a actionat abuziv, raspunzand unor ordine politice sau prin incalcarea legii. Un exemplu de atac personalizat a fost cel in care procurorul-sef al DNA a fost acuzat de plagiat in cazul tezei sale de doctorat, desi o acuzatie similara fusese deja respinsa de catre un comitet specializat din invatamant, in 2012. Noua acuzatie, cum ca membrii comitetului au fost influentati in decizia lor, a fost facuta de un parlamentar inculpat in cateva dosare DNA. Un nou comitet academic a respins acuzatia in decembrie”.