Guvernul Grindeanu recunoaste ca tehnocratii lui Ciolos au lansat majoritatea apelurilor de proiecte UE si au indeplinit cele mai multe conditionalitati de pana acum
Guvernul Grindeanu (PSD) recunoaste ca fostul executiv tehnocrat Ciolos a lansat marea majoritate a apelurilor de proiecte europene si a indeplinit mai multe conditionalitati ex-ante cerute de Comisia Europeana pentru acordarea fondurilor UE Romaniei decat guvernarea PSD Ponta, in cadrul financiar 2014-2020. Aceasta reiese din doua note prezentate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Fondurilor Europene in sedinta guvernului Grindeanu.
Cele doua note au fost prezentate in sedinta de guvern din 12 ianuarie 2017, de catre ministra delegata pentru fonduri europene Mihaela Toader, iar Guvernul a luat act de ele. In guvernarea actuala, ministrul delegat pentru fonduri europene face parte din Ministerul Dezvoltarii si Fondurilor Europene, condus de viceprim-ministra Sevil Shhaideh.
In prima nota se arata ca in cadrul financiar multianual 2014-2020, au fost lansate 74 de apeluri de proiecte pentru fondurile structurale si de coeziune, in valoare totala de aprox. 15 miliarde de euro, reprezentand circa 54% din banii europeni alocati Romaniei la aceasta categorie de fonduri.
Examinand anexele acestei note, se poate observa ca din cele 74 de apeluri lansate, doar vreo 7 au fost lansate in anul 2015, in guvernarea Ponta, iar restul in guvernarea Ciolos, in scurtul sau mandat de 1 an.
Cealalta nota se refera la conditionalitatile ex-ante – strategii sectoriale pe care autoritatile romane trebuie sa le faca si sa le prezinte Comisiei Europene, in lipsa carora Bruxelles-ul putand sa blocheze anumite linii de finantare sau programe intregi din noii bani europeni.
Prin aceasta nota Guvernul Grindeanu ia act de faptul ca in anul 2014 (guvernarea Ponta) au fost indeplinite 11 astfel de conditionalitati ex-ante, odata cu Acordul de Parteneriat (un alt document fundamental elaborat de autoriatile romane pentru noii bani europeni).
Insa alte 12 conditionalitati ex-ante au fost indeplinite in anul 2016 (deci de Guvernul Ciolos in scurtul sau mandat de 1 an), potrivit aceleiasi note realizate de guvernarea Grindeanu. In plus, alte 6 conditionalitati (realizate de guvernarea Ciolos) „au toate premisele pentru ridicare” si inca 6 se afla in dialog informal cu CE.
In schimb, o conditionalitate ex-ante, referitoare la sectorul deseuri, prezinta „risc major de suspendare a platilor” – se mai arata in nota.
Cu toate acestea, tehnic, Romania nu poate vorbi acum despre suspedarea platilor in domeniul deseurilor, pentru ca tara oricum nu poate deconta in acest moment cheltuieli de la Bruxelles in noul cadru financiar, in conditiile in care nu are desemnata (acreditata) autoritatea de management in domeniul mediului (AM Programul Operational Instrastructura Mare).
INTERVIURILE HotNews.ro