Directorul BBC Radio, Helen Boaden, a demisionat dupa 34 de ani. Ea critica starea actuala a jurnalismului

Directorul BBC Radio, Helen Boaden si-a dat demisia, vineri dimineata, dupa 34 de ani de cariera in corporatie, scrie Mediafax. The Independent publica un fragment din discursul pe care jurnalista il va tine in Lampedusa la festivalul Prix Italia, in care Boaden critica vehement starea actuala a jurnalismului.

Helen Boaden va pleca in martie 2017 din corporatia BBC. Boaden va ramane sa conduca BBC Radio pana cand noua divizie va incepe sa lucreze din 31 octombrie. Va ramane atunci responsabila pentru myBBC, cel mai mare proiect digital al BBC, dar si de proiectul dezvoltat de companie pentru Hull City of Culture.

Jurnalista face o retrospectiva a carierei sale in lumea radioului, afirmand ca transmisiile radio erau in trecut forme de certitudine pentru umanitate. „Jurnalismul il reprezentau atunci ziarele, radio-ul, televiziunea – fiecare dintre ele separate si raportandu-se la celelalte cu un oarecare grad de suspiciune. Transmisiunile, fie in Marea Britanie, fie in Europa, erau dominate de companiile mari, care primeau, in general, fonduri si erau acceptate drept o forta a binelui si o sursa de informare independenta, pe un continent care era dornic sa invete lectia celui de-al Doilea Razboi Mondial”, afirma Helen Boaden.

Helen Boaden puncteaza ca punctul de turnura in istoria jurnalismului a fost Razboiul Rece, dupa ce statele nu au mai putut ajunge la consens politic: „Cat de mult s-au schimbat lucrurile!”, adauga jurnalista BBC, afirmand ca Razboiul Rece este o amintire distanta si ca, probabil, momentul istoric determina imposibilitatea unui consens politic cu miza in zilele noastre.

Companiile de televiziune si radiodistributie sunt acum intr-o situatie ingrata, pentru ca exista o competitie acerba in presa, afirma Boaden. Jurnalistii traiesc in era stirilor ultra-rapide si a inregistrarilor digitale. „Putem intr-adevar sa raportam mai iute si mai usor, din aproape orice colt al lumii”, declara Helen Boaden.

Jurnalista este de parere ca media se afla pe o cale gresita si critica starea actuala a jurnalismului, in care domneste „breaking news-ul”, fara discernamantul implicit.

„Stirile de televiziune, de exemplu, tind sa vada lucrurile dispersat, in cioburi. Raporteaza rapid si fluent, dar in timp si spatiu limitate, inainte de a trece la urmatoarea stire. Contextul pe care il poate reda este, in mod necesar, scurtat de aceste cerinte. Privitorul, mai putin obsedat de evenimentele de pe plan monidal decat suntem noi, poate sa intre in poveste si sa iasa rapid, fara sa asculte intregul context al evenimentelor”, subliniaza Boaden.

Boaden critica „era breaking news-ului”: „Putem noi, mass-media, intr-un numar restrans, sa explicam si sa exploram? Sau suntem prea preocupati sa trecem la urmatoarea stire, in ritm cu evenimentele?”

„Radioul este un mediu mai bun pentru reportajul analitic, fara ilustratia prin imagini. Contextul si explicatia larga sunt punctele forte”, adauga Boaden. „Mediul mai putin „rapid” al radioului ar trebui incurajat”, mai spune jurnalista BBC

„Jurnalismul nu exista in vid”. Fie ca este vorba de servicii comerciale sau publice, mediile in care se raspandeste informatia cauta cu orice pret atentia.

Consecintele unuia dintre subiectele media cele mai controversate, refugiatii, sunt catastrofale. Conflictul din Siria este in centrul atentiei in media si unul dintre factorii declansatori ai migratiei catre Europa. Insa, spune jurnalista, oamenii se refugiaza in alte parti si pe fondul saraciei din Kosovo, al conflictelor din Irak sau Afganistan, violentelor din Eritrea, de pilda.

„Pe continentul european, refugiatii au fost vazuti initial drept victime care aveau nevoie de ajutor. Acum sunt, in cateva cazuri, sunt vazuti drept paria ai societatii. Sunt invinuiti pentru propria soarta”, spune Boaden, citand cateva exemple de titluri din ziarele britanice: „Haos in Italia dupa ce 13.000 de migranti au ajuns in tara in patru zile”, „Aceasta tara este prea saraca – Un numar socant de migranti desconsidera Serbia, dupa ce au fost primiti cu caldura”, „Politica de toleranta fata de imigranti a cancelarului german Angela Merkel ar putea costa 17 miliarde de lire sterline”.

Mai mult, Boaden vorbeste despre jurnalismul de propaganda, citand exemplul Russia Today, care-si arata fatis partizanatul.

Despre motoarele de cautare Google si Bing, Boaden spune ca „au fost initial pentru a genera muzica si entertainment, iar acum sunt furnizoare de stiri”.

In concluzie, Boaden deplange starea actuala a mass-media, incurajand jurnalistii sa judece atent, cu discernamant si mai indelung fiecare subiect in parte.

In final, jurnalista cere oamenilor sa nu nesocoteasca puterea radioului de a livra informatia exacta.