Hillary Clinton – cel mai bine plasat candidat al democratilor, cu cateva cadavre politice in dulap
Campania pentru prezidentialele SUA din 2016 a inceput inca din 2015. Pana acum, cinci democrati s-au inscris in cursa pentru nominalizarea partidului, in vreme ce vice-presedintele Joe Biden ia in considerare o posibila candidatura. In interiorul Partidului Republican lupta pentru primare este mai crancena, 17 candidati inscrindu-se in cursa. Alegerile preliminare, care se desfasura in SUA in perioada februarie-iunie 2016, sunt extrem de importate, stabilind cine va fi candidatul republican si cel democrat, deci cine va primi intreaga sustinere a celor doua mari partide americane.
- Hotnews prezinta profilul primilor trei clasati in randul democratilor si republicanilor, promisiunile politice facute cetatenilor americani si controversele care le-ar putea afecta sansele de a ajunge la Casa Alba
- Incepand de azi, vom publica un profil in fiecare zi, din seria celor sase. Miercuri vom publica profilul celui mai controversat candidat al republicanilor, Donald Trump.
Hillary Clinton (67 de ani), membra a Partidului Democrat, secretar de stat 2009-2013 si senator de New York 2001-2009. Fostul secretar de stat din administratia Obama, Hillary Clinton conduce campania interna pentru nominalizarea Partidului Democrat la prezidentialele SUA din 2016 cu 24 de puncte procentuale in fata principalului contracandidat, Bernie Sanders,potrivit datelor oferite de site-ul realpolitics.com. Campania ei nu decurge insa fara probleme.Washington Post citeaza mai multe sursede la varful partidului care se intreaba daca fostul secretar de stat din administratia Obama este cel mai bun candidat din partea democratilor, aceasta avand mai multe cadavre politice in dulap, precum incidentul de la ambasada SUA din Benghazi, Liban sau scandalul server-ului de mail privat.
Hillary Clinton este unul dintre candidatii la prezidentialele SUA din 2016 care are experienta in cadrul administratiei federale, fiind secretar de stat al presedintelui Barack Obama, in perioada 2009-2013, dar si senator al statului New York din 2001-2008.
In ceea ce priveste educatia, Hillary Clinton a absolvit in 1973 Dreptul la Universitatea Yale,relateaza New York Times. Ascensiunea ei politica a inceput dupa ce i-a stat alaturi sotului ei Bill Clinton, ca prima doamna a Statelor Unite, de-a lungul celor doua mandate ale acestuia la Casa Alba. In anul 2001, Hillary Clinton a fost aleasa senator al statului New York.
Principalele teme si propuneri politice ale campaniei electorale a lui Hillary Clinton pentru prezidentiale:
- Reducerea costurilor medicale si sustinerea Obamacare
- Majorarea salariului minim pana la 12 dolari pe ora
- Reducerea taxelor scolare pentru invatamantul universitar
- Investitii in infrastructura
- Masuri pentru sustinerea micilor afaceri
- Sustinerea unei legislatii pentru reglementarea institutiilor financiare
Hillary Clinton si-a anuntat candidatura pentru cursa interna din Partidul Democrat in aprilie 2015. Ea nu este la prima incercare, participand pentru a doua oara la campania interna pentru nominalizarea Partidului Democrat la prezidentiale, dupa ce s-a confruntat cu actualul presedinte Barack Obama in anul 2008.
Castigatorul prezidentialelor din 2008, Barack Obama a numit-o pe Hillary Clinton secretar de stat, ocupand aceasta pozitie pana la demisia din fruntea Departamentului de Stat in 2013. Clinton a renuntat la pozitia de secretar de stat dupa mai multe controverse, de mentionat fiind scandalul Benghazi, in urma caruia a fost acuzata de republicani ca nu a avut o interventie prompta in cazul atacului terorist asupra legatiei SUA din Libia, in care a fost ucis ambasadorul Chris Stevens, impreuna cu alti trei cetateni americani,potrivit New York Times.
Hillary Clinton si-a lansat, in luna iunie, planul politic pentru prezidentialele Statelor Unite din 2016. Planul fostului secretar de stat, intitulat“Cele patru lupte”, contine mai multe politici sociale, precum reducerea costurilor medicale, reducerea taxelor scolare universitare, introducerea unor masuri pentru ingrijirea copiilor, cresterea salariului minim, protejarea drepturilor muncitorilor de a se sindicaliza, reducerea taxelor pentru familile de muncitori si un plan de investitii in infrastructura, cercetare si educatie.
Una dintre cele mai importante politici sociale promise de catre fostul secretar de stat este reducerea taxelor scolare universitare.New York Times scrie caimprumuturile americanilor pentru finantarea studiilor insumeaza 1,2 trilioane de dolari. In acest context, Clinton promite noi cheltuieli guvernamentale menite sa vina in sprijinul studentilor universitatilor publice, pentru ca acestia sa nu mai fie nevoiti sa faca imprumuturi pentru finantarea studiilor de la institutii financiare private.
New York Times sustine caplanul lui Hillary Clinton pentru sprijinirea celor care au imprumuturi de finantare a studiilor este unul relativ moderat in randul democratiilor. Or, unii dintre opozantii democrati ai fostului secretar de stat merg mult mai departe si cer desfiintarea taxelor scolare universitare.
Propunerea lui Hillary Clinton ar presupune costuri guvernamentale de 350 de miliarde de dolari pentru o perioada de zece ani. Candidatul democrat propune planuri de refinantare pentru absolventii care nu reusesc sa-si plateasca imprumuturile de studii, dar si introducerea unor masuri pentru reducerea taxelor scolare in universitatile publice, care s-au majorat cu 40% in perioada 2004-2014.
In comparatie, principalul ei contracandidat in cursa interna a Partidului Democrat, senatorul statului Vermont, Bernie Sanders, propune desfiintarea taxelor scolare pentru universitatile publice. Planul lui Sanders ar implica costuri guvernamentale de 70 de miliarde de dolari pe an, suma care ar urma sa fie suportata atat de guvernul federal cat si de catre state,scrie New York Times.
Potrivit Forbes, in ceea ce priveste salariul minim, Hillary Clinton propune 12 dolari pe ora pentru cei mai saraci muncitori din Statele Unite. Clinton sustine ca 15 dolari pe ora, salariul pentru care pledeaza Bernie Sanders, este o suma care ar putea sa fie suportata doar de catre statele americane dezvoltate, insa un astfel de plan este inaplicabil la nivel federal.
Economistul Arindrajit Dube de la Universitatea Massachusetts afirma ca un salariu minim de 13 dolari pe ora ar fi potrivit pentru zonele metropolitane din San Francisco, Boston si Washington DC, in vreme ce, in Atlanta si Dallas, o suma care variaza intre 9 si 10 dolari pe ora ar fi mai aproape de realitate,scrie Forbes.
A doua jumatate a planului politic al lui Hillary Clinton vizeaza promovarea micilor afaceri prin introducerea unor masuri guvernamentale care sa simplifice procesul de infiintare pentru antreprenori, dar si usurarea accesului la fondurile de stat. Candidatul democrat promite, de asemenea, reducerea taxelor pentru micii antreprenori, promovand o politica indreptata impotriva marilor corporatii, mentionand,in proiectul publicat pe site-ul hillaryclinton.com, ca primii 25 de directori ai fondurilor de investitii din SUA castiga mai mult decat toti educatorii tarii, dar si impotriva marilor institutii financiare.
Astfel, Clinton promite sa sustina legislatia pentru reglementarea institutiilor financiare, in special legea Dodd-Frank pentru reformarea bursei de pe Wall Street, amenintata de actiunile congresmenilor republicani si ale lobbystilor, care a fost semnata in 2010 de Barack Obama. Legea a avut ca scop cresterea responsabilitatii marilor institutii financiare, dar si transparentizarea sistemului, dupa caderea bursei de pe Wall Street din 2008.
New York Times scrie ca, Hillary Clinton a criticat pe 24 iulie, intr-o conferinta de presa, obsesia Wall Street-ului pentru obtinerea profitului, sustinand o serie de masuri pentru reechilibrarea balantei dintre titanii marilor corporatii si angajatii lor.
Potrivit The Guardian, un alt subiect pentru care fostul secretar de stat dedica mult timp din campania sa electorala este incalzirea globala. Clinton urmeaza linia trasata de Obama, care a candidat pentru presedintie promitand ca va salva planeta. Ea este ceva mai moderata, promitand in schimb instalarea a jumatate de miliard de panouri solare pe intreg teritoriul Statelor Unite pana la sfarsitul primul ei mandat. Aceasta sustine ca America va genera, in zece ani, suficienta energie verde pentru alimentarea fiecarei gospodarii.
Promisiunile politice ale lui Hillary Clinton pentru prezidentialele SUA din 2016 sunt mult mai echilibrate si moderate decat cele ale contracandidatilor ei in cursa interna pentru nominalizarea Partidului Democrat. Astfel, masurile principalului ei contracandidat, Bernie Sanders, pe care-l conduce cu 24 de puncte procentuale in sondaje, au fost etichetata de presa americana ca fiind populiste si implicand cheltuieli uriase de la bugetul federal.
“Hillary Clinton este cel mai mare inamic al ei”,titreaza Washington Post. Astfel, dupa o cariera de patru ani in fruntea Departamentului de Stat, numele lui Clinton a fost tarat in cateva controverse. Reactia intarziata a lui Hillary Clinton cu privire la atacul terorist asupra legatiei americane din Benghazi, Libia, in 2012, care a dus la moartea ambasadorului american Chris Stevens si a altor trei cetateni americani, i-a atras critici dure din partea congresmenilor republicani.
Acestia din urma au sustinut ca fostul secretar de stat nu a actionat pentru cresterea masurilor de securitate in ambasada SUA din Benghazi, desi primise cu luni in urma rapoarte legate de posibile atacuri teroriste in tara framantata de un razboi civil,scrie The Guardian. Hillary Clinton a fost chiar audiata, in iunie 2015, de catre congresmeni cu privire la atacul terorist din Benghazi.
Clinton se confrunta cu o noua controversa dupa ce a utilizat un server privat de mail in timpul mandatului sau ca secretar de stat, desi legile federale prevedeau ca oficialii sunt obligati sa foloseasca un mail guvernamental,scrie New York Times.
Cum se desfasoara alegerile in Statele Unite. Campania electorala din SUA a inceput din 2015, prin lansarea in cursa electorala a candidatilor care doresc sa obtina nominalizarea Partidului Democrat, respectiv a Partidului Republican, pentru cea mai inalta functie din tara. Alegerile primare sunt deosebit de importante in SUA, desfasurandu-se in fiecare stat american, unde se decide care este candidatul sustinut de intreagul mecanism al partidului, intr-un sistem politic bipartit.
Cele doua mari partide stabilesc candidatii pe care-i nominalizeaza la prezidentiale intr-o conventie nationala, unde sunt prezenti delegati din fiecare stat, alesi fie prin intermediul alegerilor primare, fie prin „caucus”.
Prima metoda de alegere a delegatilor este reprezentata de asa-numitul „caucus” , o intalnire a membrilor organizatiei de stat a partidului, unde se stabilesc delegatii, precum si candidatul sustinut la conventie. 11 state din cele 50 vor apela in 2016 la un “caucus”, finantat de catre organizatia de stat a partidului, pentru a stabili candidatul pentru alegerile prezidentiale.
Or, modalitatea preferata de a stabili candidatul republican, respectiv democrat, nominalizat pentru prezidentiale, e reprezentata de alegerile primare, organizate de catre guvernele a 45 de state americane. Iowa, Nevada, Minneasota, Hawaii si Colorado sunt singurele state in care republicanul sau democratul care va ajunge la Casa Alba sunt alesi exclusiv prin “caucus”,potrivit site-ului uspresidentialelectionnews.com.
In cadrul alegerilor primare, toti cetateni care se inregistreaza ca republicani sau democrati pot vota candidatul preferat pentru nominalizarea partidului la prezidentiale. Alegerile primare sunt preferate de mai multe organizatii de stat ale republicanilor si democratilor, tocmai pentru ca sunt finantate din bugetul guvernelor statale,sustine The Washington Post.
Alegerile primare si “caucus”-urile vor avea loc in perioada februarie-iunie 2015. In vreme ce, convetiile nationale ale celor doua mari partide vor fi organizate in luna iulie. Astfel, Conventia Nationala a Partidului Democrat va avea loc pe 25-26 iulie 2016 In Philadelphia,scrie The Washington Post. Iar Conventia Nationala a Partidului Republican va fi organizata pe 18-21 iulie 2016 in Cleveland,potrivit CBS News.
Ce sunt super PAC-urile? Super PAC-urile (super political action committees) sunt comitete speciale independente, care strang donatii directe in numele candidatiilor la prezidentialele SUA, nelimitate de lege la suma de 2 700 de dolari. Desi legea limiteaza donatiile directe catre un candidat , nimic nu poate opri un super PAC, care are un statut asemanator cu al unei companii, sa acumuleze donatii in valoare de milioane de dolari in beneficiul unui candidat, in numele libertatii de exprimare prevazuta de Amendamentul 1 din Constitutia SUA.
Totusi, legea interzice coordonarea actiunilor Super PAC-urile cu actiunile campaniei oficiale a unui candidat, practic candidatul nu poate comunica ca Super PAC-ul dupa anuntarea oficiala a intrarii sale in cursa electorala. Super PAC-urile pot decide in mod independent pe ce sunt cheltuiti banii obtinuti din donatii. De regula, directorii super PAC-urile sunt apropiati ai candidatilor, astffel, super PAC-ul Priorities USA Action, care sprijina candidatura lui Hillary Clinton, este fostul manager al campaniei prezidentiale a lui Barack Obama.
Super PAC-urile au devenit posibile dupa doua decizii ale Curtii Supreme a Statelor Unite din 2010. Astfel, Curtea Suprema a decis, in iulie 2010, ca nu poate limita dreptul la libera exprimare al companiilor sau diferitelor organizatii, or, interzicand unei companii sa se exprime prin intermediul unui clip publicitar, film sau alta modalitate, ar incalca primul amendament din Constitutie, care garanteaza libertatea de constiinta si de exprimare.
Super PAC-urile sunt extrem de controversate, fiind vazute ca o cale legalizata pentru coruptie, intrucat permit companiilor si afaceristilor sa doneze milioane de dolari pentru campania unui candidat. Donald Trump, singurul candidatul la prezidentialele SUA din 2016 care isi poate permite finantarea propriei campanii electorale, avand o avere estimata la 8 miliarde de dolari, a declarat public ca este propriul sau super PAC si refuza donatii de milioane de dolari din partea lobbystilor,potrivit Wall Street Journal.
INTERVIURILE HotNews.ro