Cum se explica avalansa de informatii publicate de Agerpres din organele de propaganda a Kremlinului: Trebuie sa dam stiri din toate partile, ca sa acoperim toate punctele de vedere. Nu exista nici la nivelul statului roman o politica de triere a materialelor din surse rusesti

Mai multi analisti, ziaristi si membri ai mediului diplomatic roman si strain au sesizat in ultimele saptamani o crestere exponentiala pe fluxul Agerpres a numarului de stiri preluate integral din agentiile de presa ruse pro-guvernamentale (RIA Novosti, Itar Tass), stiri care prezinta punctul de vedere unilateral al oficialilor rusi pe teme extrem de importante. Or, agentiile ruse sunt in acest moment in slujba propagandei Kremlinului, iar preluarea informatiilor din aceste surse fara contrabalansarea lor cu pozitia unor surse occidentale nu face decat sa propage ideile propagandei ruse. Cum s-a ajuns in aceasta situatie?

Agerpres, agentia de presa detinuta de statul roman, a difuzat, in ultimele trei saptamani, „undeva spre 80 de stiri” preluate de la agentii de presa din Rusia, comparativ cu „vreo 2000 de la Reuters, AFP, AP, DPA”, deoarece „noi suntem o agentie de presa, trebuie sa dam stiri din toate partile, ca sa acoperim toate punctele de vedere”, a declarat marti, pentru HotNews.ro, directorul general al agentiei, Alexandru Giboi.

Seful Agerpres a facut aceste declaratii dupa ce Dan Turturica a scris luni, intr-un editorial, ca un diplomat „intrigat de alianta stranie dintre Agerpres si Russia Today” ar fi fost informat de un sef al agentiei ca, „dacă cei de la Ria Novosti sunt atât de amabili și ne oferă știrile lor gata traduse în română, de ce să-i refuzăm, doar nu ne costă nimic”.

Intrebat daca agentiile rusesti ofera Agerpres stiri gata traduse in limba romana, gratuit, Alexandru Giboi a raspuns: „E exclus, nu exista asa ceva. M-am uitat si eu azi dimineata, sa vad daca e elucubratie sau nu. Am adunat cateva zeci de stiri de la Ria Novosti, Tass, dar totalul este general, nu sunt numai politice. In paralel, am adunat, pe aceeasi perioada de trei saptamani, si vreo 2000 de stiri de la Reuters, AFP, AP, DPA. Au fost undeva spre 80 de stiri (de la agentii rusesti – n.red.) in ultimele trei saptamani”.

Comparatia intre agentii de presa precum Reuters sau AFP si agentiile ruse este greu de facut, pentru ca agentiile ruse sunt in acest moment sub strict control politic al Kremlinului. HotNews.ro a explicat cum foloseste Kremlinul institutiile de presa pentru a-si propaga ideile ca parte a razboiului informational cu Occidentul. Confruntate cu acest tip de razboi, UE si SUA cauta solutii de contracarare, care sa nu incalce insa principiile independentei editoriale. Or, pentru Kremlin independenta editoriala a organelor de presa nu exista.

Intrebat daca Agerpres are o politica editoriala, de filtrare a stirilor de la agentii sau din alte surse din Rusia, pentru a evita un efect propagandistic, seful agentiei a spus ca „politica editoriala, in principiu, e a redactiei, nu ma implic foarte mult in ceea ce priveste politica editoriala. Dar am discutat cu colegii, am discutat, culmea, si inainte de o convorbire pe care am avut-o cu dna Angela Gemza de la Ambasada SUA. Discut constant sa vad de unde iau stiri. Ne intereseaza pentru ca dorim sa avem cat mai multe surse de informare. Si, din cate am inteles de la ei, nu exista o politica speciala de a lua stiri de la dansii (surse din Rusia – n.red.). Presupun ca apar subiecte care sunt raspunsuri la declaratii pentru Reuters, chestii de genul asta. Si trebuie sa ne asiguram totusi ca avem un pluralism de informatii, de surse de informare.”

Dar exista o triere a materialelor din surse rusesti? Alexandru Giboi: „In momentul acesta nu exista, din cate stiu eu, nici la nivelul statului roman, o politica in genul asta. Noi suntem o institutie de presa, o agentie de presa, trebuie sa dam stiri din toate partile ca sa acoperim toate punctele de vedere. Eu personal nu pot sa cenzurez activitatea agentiei, sa spun luati stiri de acolo, nu luati stiri de acolo. As face ceva imi excede atributiile si nu e nici foarte deontologic.”

Agerpres este agentia care, la sfarsitul saptamanii trecute, cand ambasadorul Rusiei la Bucuresti a atacat site-ul Contributors.ro si ziarul Romania libera, a publicat un interviu cu acelasi ambasador. In materialul respectiv, ambasadorul a primit numeroase intrebari cu privire la pozitia Rusiei in privinta relatiilor cu Romania, Deveselu si diverse alte chestiuni, dar nu a fost intrebat nimic in legatura cu ofensiva din Ucraina sau alte provocari ale Rusiei din ultimele luni.

Acest lucru a fost remarcat, in editorialul sau, si de Dan Turturica. Acesta a scris, intre altele:

• „P.S. Merită să citiți interviul dat de ambasadorul rus agenției publice de știri Agerpres (integral aici). Dar nu pentru ce spune Malginov. Și nici pentru întrebările care i-au fost puse. Ci pentru cele care nu i-au fost puse. Practic, nici una dintre cele importante, care contează. Nu a fost întrebat despre acțiunile Rusiei îndreptate împotriva Moldovei, nici despre invazia militară în Ucraina, nici despre Crimeea, nici despre agresarea Georgiei, nici despre asasinarea lui Nemțov, nici despre multe alte lucruri care definesc atitudinea neo-imperialistă a Rusiei sau despre tratamentul pe care regimul Putin îl aplică tuturor celor ce nu îi susțin acțiunile.”
• „Din păcate, nu sunt singurul care a remarcat că Agerpres a devenit o tribună a mesajelor Kremlinului. Există și numeroși diplomați străini acreditați la București care se miră că România îi face cadou liderului de la Kremlin un canal cvasi-oficial pentru a-și difuza produsele de propagandă. Cu toții au o singură întrebare: care este motivul Agerpres-ului? Este o politică oficială, duplicitară, a Guvernului, sau una personală a cuiva din conducerea Agerpres, sau e doar prostie?”
• „Unul dintre acești diplomați intrigați de alianța stranie dintre Agerpres și Russia Today n-a mai răbdat și l-a abordat frontal pe unul dintre șefii agenției, întrebându-l de ce publică știri ale agențiilor de presă rusești, semnate și de redactori români, ca și cum ei ar fi autorii.”
• „Răspunsul pe care l-a primit a fost năucitor:  „Păi dacă cei de la Ria Novosti sunt atât de amabili și ne oferă știrile lor gata traduse în română, de ce să-i refuzăm, doar nu ne costă nimic“. Într-adevăr, cum poți să refuzi generozitatea lui Putin? Doar nu ne costă nimic.”