Ambasadorul Olandei la Bucuresti despre comisia parlamentara care audiaza procurorii: Trebuie sa avem grija sa nu stricam echilibrul intre puterile statului

„Modul in care procurorii isi fac treaba nu trebuie sa fie implicat in lucrarile parlamentului sau ale executivului”, spune ambasadorul Olandei la Bucuresti, Matthijs van Bonzel, intr-un interviu pentru HotNews.ro. Ambasadorul reconfirma pozitia Olandei, care leaga aderarea la Schengen de progresele in justitie, si spune ca un sistem judiciar corect ar duce la cresterea investitiilor straine. Ambasadorul respinge zvonurile potrivit carora Olanda ar fi cerut portul Constanta la schimb cu acceptulpentru intrarea Romaniei in Schengen.

• DESPRE JUSTITIE SI INTRAREA IN SCHENGEN

Rep: Cum vedeti functionarea statului de drept in Romania?

Matthijs van Bonzel: Cred ca Romania face progrese. Cand a devenit un membru al familiei europene, atat Romania, cat si ceilalti au convenit asupra unor aspecte care trebuiesc imbunatatite in Romania. Vorbim de acel Mecanism de Cooperare si Verificare, MCV, care este foarte detaliat in ce aspecte am crezut noi, inclusiv romanii, ca e nevoie sa fie dezvoltate in continuare. Aici am inclus introducerea unui nou Cod Civil si a unui nou Cod Penal, precum si codurile procedurale care le insotesc, imbunatatirea sistemului judiciar, un sistem mai eficient de operare a legilor, astfel incat oamenii sa aiba acces la judecatori, iar acestia sa fie nepartinitori si sa cunoasca foarte bine noile legi. In plus, in domeniul anticoruptiei, guvernul si parlamentul s-au angajat sa organizeze noi institutii care sa lupte impotriva coruptiei.

Aceste aspecte sunt foarte importante pentru noi toti pentru ca traim in Europa si trebuie sa stim clar care sunt regulile si cum functioneaza sistemul de justitie si cum putem sa reparam lucrurile care merg prost.

Rep: Ati spus ca vedeti progrese, insa mai sunteti ingrijorat in legatura cu respectarea statului de drept in Romania?

Matthijs van Bonzel: Vrem sa se ajunga ca acele reguli din MCV sa fie complet implementate. Lucrurile merg gradual in aceasta directie, insa uneori pot exista sincope. Incercam sa amintim mereu care sunt obiectivele si sa lucram mereu spre a le indeplini, sa nu uitam unde vrem sa ne indreptam.

In cursul acestei veri au existat cateva turbulente puternice, insa stiti ca pozitia noastra de la inceput a fost sa indeplinim acele obiective (n.r. – obiectivele MCV). Raportul Comisiei Europene indica exact unde vrem sa ajungem in ceea ce priveste regulile legii, sistemul judiciar si strategiile anticoruptie.

Rep:Cum apreciati initiativa Parlamentului roman de a realiza o comisie parlamentara care sa audieze procurorii ce administreaza dosarele de frauda de la referendum?

Matthijs van Bonzel: Cred ca trebuie sa avem grija sa nu stricam echilibrul intre puterile statului – parlamentul, executivul si puterea judecatoreasca. Depinde de legi si de, dupa cum spune Constitutia, independenta justitiei. Acea independenta este foarte importanta. Nominalizarea procurorilor sau a judecatorilor e o chestiune, insa modul in care acestia isi fac treaba nu trebuie sa fie implicat in lucrarile parlamentului sau ale executivului.

Rep:Vorbind despre sistemul judiciar romanesc, mai considera guvernul olandez ca accesul Romaniei la spatiul Schengen trebuie sa fie legat de MCV?

Matthijs van Bonzel: Pentru noi este foarte important sa luam statul de drept in Europa ca pe un intreg. Credem ca toate statele membre trebuie sa-si indeplineasca promisiunile facute in fazele initiale ale integrarii europene. In mod voit noi dorim sa vedem ca in toate domeniile in care lucram impreuna – piata interna, controlul frontierelor, justitia si administratia interna, politica europeana – sa existe o interconexiune. Vedem o legatura, stim ca exista o legatura intre modul in care o tara aplica justitia si modul in care poate fi implicata in cooperarea Schengen.

Rep:Credeti ca Romania va putea intra in Schengen anul urmator, asa dupa cum isi doreste guvernul roman?

Matthijs van Bonzel: Am trimis o scrisoare in septembrie catre parlamentul nostru in care am spus ca asteptam raportul MCV pe care Comisia Europeana il va prezenta in luna decembrie. In baza acelei scrisori ne vom forma o pozitie in legatura cu problema Schengen.

• DESPRE MEDIUL DE AFACERI SI PRIVATIZARI

Rep: Sunteti ambasadorul unei tari foarte implicate in economia romaneasca, multe companii olandeze sunt prezente aici. Ce feedback ati primit de la companiile olandeze din Romania in ultimele 6 luni?

Matthijs van Bonzel: Companiile sunt foarte nerabdatoare sa investeasca in Romania. E o tara in care oamenii au experienta de lucru in domenii care sunt in crestere in Europa: dezvoltarea de software, hit-tech, dezvoltarea agricola, logistica. In toate aceste domenii, romanii cu aptitudinile lor lingvistice si dedicatia lor pentru munca, sunt o contributie importanta pentru Europa. Companiile apreciaza aceste lucruri si vor sa investeasca in Romania. Pentru ei este de bun augur ca pot lucra impreuna cu Romania pentru a combina puterea Romaniei cu puterea Olandei.

Cel mai bun exemplu este Santierul Naval Damen care a cumparat o companie veche de stat, un santier de nave din Galati, a investit in el si acum acesta este unul dintre cele mai competitive din lume, producand nave comerciale si chiar nave de marina. Fara acest lucru, companiile noastre din Olanda ar fi mai putin eficiente si competitive la nivel global. Fara aceasta investitie a Damen, santierul din Galati ar fi probabil in faliment. Este o situatie de castig reciproc.

Companiile olandeze din Romania – sunt aproape 4.000 in prezent – ne indica faptul ca ar aprecia aceleasi lucruri pe care si le doresc toate companiile private din Romania, adica un sistem judiciar bun, care sa functioneze, astfel incat investitia ta de companie privata, companie romana sau straina, sa fie protejata. Sa stii care sunt regulile pe care trebuie sa le urmezi, sa stii ca atunci cand dai peste afaceri cu probleme pot sa apelezi la un judecator care fara partinire te poate ajuta mai departe – aici poate Romania sa faca un pas inainte. Acest lucru va incuraja investitiile straine directe, inclusiv din partea tarii care in prezent este cea mai importanta sursa de investitii straine directe in Romania, si anume Olanda.

Rep:Guvernul roman va privatiza mai multe companii de stat. Din informatiile dvs, sunt interesate companiile olandeze de aceste privatizari?

Matthijs van Bonzel: Cel mai bine este sa se faca o prezentare transparenta si deschisa a acelor companii. Santierul Naval Damen a participat intr-o astfel de privatizare la Galati. La inceput jumatate din forta de munca a fost concediata, iar acum, dupa cinci ani, aceeasi companie angajeaza mai multi oameni decat erau inainte. Trebuie sa treci printr-o perioada de restructurari pana cand compania isi va lua avant si va deveni competitiva.

Mi-e greu sa va zic in cazuri particulare daca exista interes (n.r. din partea companiilor olandeze). Dar, in mod sigur, daca pui in mod transparent pe piata o companie de stat pentru a o privatiza, va exista interes de peste tot din lume, vor exista companii care vor analiza lucrurile pro si contra, inclusiv si mediul de afaceri, si vor indica daca sunt interesate sau nu.

Cand am fost in orase precum Cluj, Arad, Oradea sau Timisoara am vazut ca sunt multe firme mici si mijlocii. Nu sunt neaparat companii mari care vin cu investitii uriase, ci vezi firme mici. Chiar si la Galati, in jurul Santierului Naval Damen, au aparut firme mici care deservesc santierul cu produse electromecanice, cu produse software, cu servicii de consultanta. Treptat aceste firme devin romanesti si de acolo incep sa-si stabileasca o piata proprie.

Acestea sunt cele mai bune investitii. In general vin doi-trei straini, isi fac o companie si incep sa prinda radacini in societatea romaneasca. Treptat managementul ajunge sa fie format din romani, iar compania prinde avant. Aceste companii vin in Romania sa stea si sa se dezvolte aici.

Noi, guvernul Olandez, guvernul Roman, Uniunea Europeana incercam sa intarim climatul general si, cel mai important, climatul judiciar. Sa facem astfel incat companiile sa fie multumite de modul in care se plateste TVA, de o relatie buna cu autoritatile fiscale, cu vamile, de modul in care sunt respectate legile. Daca in Romania codul civil, codul penal si codurile de procedura vor fi aplicate, mediul de afaceri va beneficia si mai mult.

• DESPRE PORTUL CONSTANTA

Rep: Ce inseamna memorandumul semnat in 2011 intre Romania si Olanda referitor la colaborarea dintre Portul Constanta si Portul Rotterdam?

Matthijs van Bonzel: Recunoastem cand avem de-a face cu un port bun. Stim cat de importanta este functia de hub, legaturile cu drumuri, caile ferate si aeroporturi, functie pe care noi am dezvoltat-o in Olanda la Amsterdam si Rotterdam. Constanta are un potential bun. Romania trebuie sa dezvolte mediul de afaceri astfel incat Constanta sa ajunga un port si un hub pe masura potentialului sau. Noi am dori sa construim un parteneriat cu portul Constanta pentru a se putea dezvolta si sa devina un port competitiv in aceasta regiune.

Nu este vorba de o competitie intre noi. Rotterdam are deja pozitia de port continental. Ideea este ca in aceasta regiune in continua dezvoltare unde avem economii noi, tinere cu mult potential – inclusiv Turcia si alte tari din jurul Marii Negre, portul Constanta sa se dezvolte.

Daca potentialul portului Constanta este recunoscut de catre Romania si se creaza si o baza legala, noi ne dorim sa construim un parteneriat.

Rep: Vedeti posibilitatea ca, in cadrul acestui parteneriat, portul Rotterdam sa cumpere actiuni in compania care administreaza Portul Constanta? Exista aceasta optiune?

Matthijs van Bonzel: Cred ca de partea noastra toate optiunile sunt valabile. Ramane la latitudinea autoritatilor romane sa indice care sunt preferintele lor. Important este sa vedem ca exista multe afaceri care pot fi dezvoltate, iar acest port poate deveni un hub regional, servind mult mai mult decat Romania, dupa modelul afacerilor care au transformat si dezvoltat portul Rotterdam de-a lungul secolelor.

Rep:Va intreb aceste lucruri pentru ca in ultimele luni au existat zvonuri despre faptul ca Olanda si-ar dori sa cumpere portul Constanta in schimbul acceptului de a primi Romania in zona Schengen.

Matthijs van Bonzel: Nu exista nici o legatura. Singurele chestiuni tin de obiectivele din cadrul MCV care sunt cruciale si care au fost convenite de Romania impreuna cu celelalte state membre. Atingerea acestor obiective este de o importanta primordiala astfel incat tara sa se dezvolte pe mai departe. Avand aceasta baza, multe alte noi investitii si parteneriate pot fi dezvoltate – agricultura, dezvoltarea Dunarii, portul Constanta, logistica, potentialul energetic al Romaniei. Toate pot fi extinse, dar depind de evolutia sistemului legal. Este o legatura intre climatul general si toate investitiile.

Rep: Credeti ca portul Constanta poate deveni un hub important in domeniul energetic? Stim ca Romania este in proiectul AGRI care aduce in Constanta gaz lichefiat din Azerbaidjan prin Georgia. Credeti ca portul Constanta poate deveni un jucator cheie in regiune?

Matthijs van Bonzel: Portul Constanta are un mare potential sa se dezvolte datorita caracteristicilor geografice – este un port relativ adanc, are Dunarea aproape, este intr-o zona in crestere. Exista potential, dar si celelalte porturi sunt in competitie. Porturile din Bulgaria sau cele din Turcia vor si ele sa se dezvolte, asa ca o pozitie geografica buna nu e de ajuns ca sa te dezvolti.

In cazul Rotterdam, avem doi vecini care sunt foarte competitivi. Pozitia lor geografica este poate mai putin atractiva, dar ei intra in competitie cu alte avantaje oferite companiilor. Rotterdam e mereu in competitie cu celelalte porturi, asa decurge jocul.

Asa ca, spre exemplu, regimul de plata a TVA in Constanta intra in competitie cu regimul de plata a TVA in porturile din Bulgaria. Daca regimul lor e mai bun, din aceasta perspectiva, afacerile vor merge mai degraba in Bulgaria, decat in Romania, chiar daca pozitia geografica a portului Constanta este mai atractiva.

Asa merg lucrurile. In Europa, in vest, toti suntem in competitie unii cu altii: tari, companii, orase, porturi.