ANAF: Antifrauda nu vede un risc fiscal semnificativ al Bisericii / În ultimii doi ani nu au fost efectuate acțiuni de control bazate pe risc fiscal

Contribuabilii vor fi împărțiți pe clase de risc fiscal, în acest an, de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unor modificări la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/2018. Astfel, aceștia vor fi clasificați pe trei categorii, respectiv A, B și C, iar cei din prima categorie vor avea anumite facilități. Există un sector de activitate în România care ar putea avea cel mai bun rating. Este vorba despre activitatea unităților de cult religios.

Inițial, infomația cu privire la împărțirea contribuabililor pe clase de risc a fost anunțată de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorivici, pe data de 12 decembrie, iar ulterior HotNews.ro a făcut obținut documentul modificat în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților. Spre finalul anului, acel act a fost adoptat de plen și trimis la promulgare către președintele Klaus Iohannis.

Documentul spune că în cazul creanțelor fiscale administrare de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizează în funcţie de clasa/subclasa de risc fiscal în care sunt încadraţi contribuabilii urmare analizei de risc efectuată de organul fiscal.

Contribuabilii se încadrează în 3 clase principale de risc, după cum urmează:

a) contribuabili cu risc fiscal mic;

b) contribuabili cu risc fiscal mediu;

c) contribuabili cu risc fiscal ridicat.

Criteriile generale în funcţie de care se stabileşte clasa/subclasa de risc fiscal sunt următoarele:

a) criterii cu privire la înregistrarea fiscală ;

b) criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;

c) criterii cu privire la nivelul de declarare ;

d) criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat şi către alţi creditori.

Dezvoltarea claselor principale de risc în subclase de risc și dezvoltarea criteriilor generale în subcriterii, precum și procedurile de stabilire a subclaselor și subcriteriilor se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Probabil de acest lucru se va ocupa nouă șefă a instituției, Mihaela Triculescu, numită pe data de 3 ianuarie.

Analiza de risc se efectuează periodic, caz în care organul fiscal stabileşte şi clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului, pe care o publică pe site-ul propriu. Contribuabilul nu poate face obiecţii cu privire la modul de stabilire a riscului și a clasei/subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat. Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Domeniul în care nu a fost evaluat un risc fiscal semnificativ

Reprezentanții ANAF au declarat, pentru HotNews.ro, că la nivelul Direcției Generale Antifraudă Fiscală nu a fost evaluat un risc fiscal semnificativ cu privire la activităţile specifice desfăşurate de unităţile de cult religios, care să conducă la o abordare concentrată a acestui domeniu.

În acest context, în perioada 2017-2018 nu au fost efectuate acțiuni de control la unităţi de cult religios care să aibă la bază analize de risc fiscal.

Motivele care stau în spatele acestei decizii o reprezintă, potrivit ANAF, faptul că veniturile obținute de cultele religioase beneficiază, în anumite condiții, de scutire de la impunere, aceste entități fiind totodată exceptate de la utilizarea aparatelor de marcat electronice.

Astfel, potrivit reprezentanților Fiscului, din punct de vedere al impozitului pe profit, sunt aplicabile prevederile art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi respectiv ale pct. 2 din normele metodologice date în aplicarea acestuia, aprobate prin H.G. nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, care menţionează următoarele:

„(1) În cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal sunt considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:

a) pentru cultele religioase, veniturile obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, veniturile obținute din chirii, veniturile obținute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obținute din activități economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, republicată.”

„Veniturile obţinute de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. a), b), c) şi d) din Codul fiscal, care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective, sunt venituri impozabile la calculul rezultatului fiscal.”

Introducerea acestor reguli speciale de impozitare pentru cultele religioase, care stabilesc faptul că anumite categorii de venituri realizate din activităţi specifice acestora, desfăşurate potrivit legii, sunt venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, au avut în vedere statutul de persoană juridică de utilitate publică pe care Legea 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl recunoaşte cultelor religioase, astfel că, în mod permanent, cultele religioase desfăşoară activităţi specifice care nu urmăresc realizarea de profit în interes privat, ci vizează un interes public general sau interesul unor colectivităţi.

Din punct de vedere al TVA, sunt aplicabile prevederile pct. 4 din normele metodologice date în aplicarea art. 269 alin. (2) din Codul fiscal, care prevăd că nu sunt considerate activități economice „livrarea de către organismele de cult religios a următoarelor obiecte: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, cruciulițe și medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios, calendare religioase, produse necesare exercitării activității de cult religios, precum tămâia, lumânările, cu excepția celor decorative și a celor pentru nunți și botezuri”.

Ca urmare, operaţiunile menţionate mai sus nu sunt impozabile din punct de vedere al TVA, neîndeplinind în mod cumulativ condiţiile de la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.

Din perspectiva incidenţei legislaţiei aparatelor de marcat electronice fiscale, conform prevederilor art. 2 lit. g) şi respectiv ale art. 21 din O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încasările din vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult sunt exceptate de la obligativitatea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, inclusiv de la obligativitatea emiterii de chitanţe.

Având în vedere cele de mai sus, la nivelul DGAF nu a fost evaluat un risc fiscal semnificativ cu privire la activităţile specifice desfăşurate de unităţile de cult religios, care să conducă la o abordare concentrată a acestui domeniu. În acest context, în perioada 2017-2018, nu au fost efectuate acțiuni de control la unităţi de cult religios care să aibă la bază analize de risc fiscal.