Are România o strategie de a folosi gazele din Marea Neagră? Ce a răspuns o directoare din Ministerul Economiei
Mirona Daia, director de Politici Industriale din Ministerul Economiei, a fost întrebată la o conferință dacă România are o strategie pentru a folosi gazele care vor fi extrase din Marea Neagră de OMV Petrom și Romgaz începând cu anul 2027, iar din răspunsul ei reiese că nu există un astfel de plan la nivelul Guvernului și nici măcar intenția de a începe ceva. Aceasta deși ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a susținut, într-o discuție recentă cu HotNews.ro, că Guvernul ar trebui să elaboreze de urgență o astfel de strategie. Dacă nu-l consumăm în țară, gazul din Marea Neagră va fi exportat.
„Peste trei ani, Romgaz și OMV Petrom vor aduce din Marea Neagră 3-4 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Există un plan, căutați investitori, vin investitorii, să existe vreun combinat, vreo investiție, să utilizăm acest gaz?”, a întrebat-o moderatorul conferinței ZF „Reindustrializarea României” pe Mirona Daia, director Politici Industriale în Ministerul Energiei.
„Cred că suntem un pic în sfera de activitate a Ministerului Energiei, obiectivele privind creșterea producției de energie și gaz”, a răspuns ea.
Apoi a continuat: „Ceea ce pot să vă spun este că în privința industriei chimice avem un proiect în implementare pe una din schemele de ajutor de stat. Ne mutăm acum focusul pe utilizarea emisiilor de dioxid de carbon în contextul în care captarea dioxidului de carbon și utilizarea acestuia poate să reprezinte o materie primă pentru industria chimică”. (Acest răspuns nu are nicio legătură cu întrebarea – n.r.)
„Gazul și energia sunt materie prime considerabile pentru industria chimică și pentru industria siderurgică. Este important ca și instituții publice să ne corelăm obiectivele așa încât ceea ce își propune Ministerul Energiei ca producție de energie să vină în acord cu obiectivele Ministerului Economiei privind utilizărarea acesteia de către industria prelucrătoare”, a completat Daia.
În concluzie, deși peste trei ani va începe producția de gaze din Marea Neagră, România încă nu are nicio strategie de a utiliza aceste gaze în țară și nici nu există vreo intenție de a elabora vreuna.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, recunoaște, într-o discuție cu HotNews.ro din luna aprilie, că este nevoie urgentă ca întregul Guvern să se așeze la masă pentru a găsi soluții de a consuma intern gazele din Marea Neagră.
Altfel, ele vor fi exportate, iar ungurii și austriecii abia așteaptă să le cumpere.
În discuția cu HotNews.ro, Burduja relata ce planuri are România pentru a aduce gaze din Azerbaidjan și a le folosi în combinate de îngrășăminte chimice la noi în țară.
– Până una-alta, noi nu avem o strategie să folosim gazul din Marea Neagră. Ce facem, îl exportăm la unguri și noi aducem alt gaz din Azerbaidjan?, l-a întrebat reporterul HotNews.ro.
Burduja: Nu, nu s-a pus problema asta. E o strategie care trebuie făcută de întreg Guvernul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor…
– Trebuie făcută acum.
Burduja: Așa este. Așa este.
Dacă nu le folosim în țară, gazele din Marea Neagră vor fi exportate. Ungurii și austriecii abia așteaptă
Toamna trecută, ministrul spunea că, potrivit Legii offshore, România are prioritate în utilizarea gazelor din Marea Neagră, însă pentru asta este nevoie de o strategie pentru a crește consumul de gaze:
„Gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore, iar România are prima opțiune la acest gaz și aceasta este o discuție închisă, pentru a acoperi toate nevoie interne și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte, și în industria farma, să valorificăm acest gaz, nu doar să-l exportăm”, spunea Burduja pe 8 noiembrie.
Lângă el la acele declarații era chiar ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, care venise în România pentru a negocia achiziția de gaze din Marea Neagră și creșterea capacității de transport din România către Ungaria.
Cu puțin timp înainte, în septembrie, o delegație a austriecilor de la OMV, condusă de șeful companiei, venise la București pentru a cere modificarea legislației offshore, astfel încât gazul din Marea Neagră să poată fi exportat. Nu vom modifica nicio lege, a spus atunci premierul Marcel Ciolacu.
Însă, atâta vreme cât România nu va avea unde să folosească acele gaze, nici nu va fi nevoie de modificarea legislației ca ele să se ducă la export.
Ungurii ne-au ironizat pentru lipsa strategiei
Ungurii au pus ochii de mult timp pe gazele din Marea Neagră românească.
Unul dintre cele mai memorabile episoade este o conferință de presă organizată la București în anul 2018 de compania de gaze din Ungaria, FGSZ, unde șefii companiei au făcut declarații ironice cu privire la lipsa de strategie a României.
„Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a spus Kristof Terhes, președintele FGSZ, potrivit Agerpres.
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în proporții egale. Producția va începe în 2027.
Pe durata exploatării, se estimează că perimetrul va furniza un volum total de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, arată OMV Petrom.
Spre comparație, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi pe an.
Citiți și Cum vor putea fi exportate gazele din Marea Neagră, fără modificarea Legii offshore
Sursa foto: Dreamstime
INTERVIURILE HotNews.ro