Sari direct la conținut

AUDIO: Toma Cimpeanu, seful proiectului e-Romania: Inca aproximativ 500 milioane euro se vor duce in proiectul e-Romania in perioada 2014-2017

HotNews.ro

Ce este e-Romania? Nu doar un site sau simplu portal ci un sistem national de e-guvernare prin care autoritatile promit interconectarea administratiei centrale si locale si informatizarea tuturor serviciilor publice pentru cetateni si firme. Pentru 2010-2013 autoritatile au estimat ca vor aloca 500 milioane euro. Toma Cimpeanu, seful echipei e-Romania in ministerul Comunicatiilor (MCSI) estimeaza intr-un interviu HotNews.ro ca alte circa 500 milioane euro vor intra in acest sistem in perioada 2014-2017, fara ca lucrurile sa se opreasca aici – un proiect care “nu va putea fi oprit de nimeni” si cu care “nimeni nu-si va permite sa se joace”.

Nu doar un site, dar nici un simplu portal. In ce ar consta acest proiect e-Romania?

Toma Cimpeanu: Este o strategie prin care consolidam eforturile administratiei centrale si locale in vederea interconectarii si interoperabilitatii sistemelor informatice. Este o strategie de transformare a serviciilor publice. Vom incerca ca din varianta actuala cu cozi, ghisee, cu fete nu neaparat prietenoase in spatele ghiseelor, sa ajungem in situatia in care toate interactiunile cu statul sa se faca din fata unui calculator. Nu vrem ca omul sa mai alerge prin hatisul administratiei.

Ok. Cum vreti sa faceti asta?

Toma Cimpeanu: Sunt trei categorii principale de interactiuni intre cetateni si stat care sunt urmarite: componenta de informare, cea de depunere si ridicare de cereri, iar a treia este plata darilor catre stat. Toate aceste trei tipuri de interactiuni vor avea o alternativa electronica, pe care o dezvoltam in momentul de fata. Oamenii vor putea sa gaseasca toate informatiile pe care le cauta prin internet, vor putea sa adreseze o cerere catre administratie prin internet printr-un singur punct, urmand ca cererea sa fie gestionata in spate de catre motorul tranzactional din cadrul sistemului e-Romania si trei: plata taxelor si impozitelor prin care fiecare cetetean va putea vedea exact ce, cat si de ce are de plata.

Ati lansat deja doua licitatii: eRomania 1 si eRomania 2..

Toma Cimpeanu: Da, sunt primele doua etape de implementare ale strategiei e-Romania pe care le realizam ca minister. Componentele „atacate” sunt cele legate de partea de informare, acoperita de eRomania 2 si partea de cereri on-line care este subiect deschis de eRomania 1.

De ce doar un subiect deschis?

Toma Cimpeanu: Pentru ca acest proiect nu poate sa acopere ansamblul cererilor si interactiunilor dintre cetatean si administratie. Am definit 13 domenii majore si din fiecare domeniu, in e-Romania1, am propus un set de servicii ce urmeaza sa fie implementate imediat. Pana la sfarsitul acestui an ne-am propus sa implementam 100 de servicii electronice, pana la sfarsitul anului viitor – 300 de servicii, pana la sfarsitul lui 2013 – 600 de servicii.

Cum vor arata cele 100 de servicii pe care le promiteti pana la sfarsitul acestui an, in conditiile in care desi contractele au fost acordate, lucrarile nu au demarat si sunt probleme de finantare?

Toma Cimpeanu: Ce pot sa va spun sigur este ca probabil pana la mijlocul lunii mai vom avea deja semnat contractul subsecvent numarul 1 la acordul cadru incheiat la proiectul eRomania 1 si contractul pentru e-Romania 2.

Contractele cadru si cele subsecvente e-Romania

Descarca fisierul audio in format MP3

Ce servicii va aduce semnarea primului contract subsecvent de la eRomania 1?

Toma Cimpeanu: Avem mai multe module in e-Romania 1 si o sa va dau cateva exemple..

Nu vreau la intamplare. Concret, ce servicii vor intra sub acest contract subsecvent pentru ca asa pot si eu sa ma uit pe caietul de sarcini..

Toma Cimpeanu: Vor fi cu certitudine surprinse toate cele 13 dimensiuni ale eRomania1: mediu, educatie, cultura, transport, sanatate, etc din care vor fi selectate mai multe servicii. De exemplu pt componenta de mediu puteti gasi nomenclatorul complet al tuturor transportatorilor de deseuri si substante periculoase, al agentilor economici autorizati pentru tratarea lor, o sa puteti sa-i contactati, transmiterea online a cererii pt autorizatia de mediu..(…)

Asta doar la mediu. Dar ati spus cate ceva din fiecare cele 13. Aveti clar stabilit?

Toma Cimpeanu: Pana la sfarsitul acestei luni. Si exista si alternativa de a porni cu absolut totul cap-coada facut, ca sa grabim lucrurile si care e una din alternativele foarte serios luate in calcul.

De unde vine finantarea?

Toma Cimpeanu: Sunt mai multe surse de finantare pe care le folosim. Parerea mea este ca pentru aceste doua contracte e-Romania 1 si e-Romania 2 vom merge pe un credit furnizor si vom face plati esalonate pe urmatorii trei ani din creditele de angajament pe care le avem la dispozitie.

Sistemul e-Romania
Sistemul e-Romania
Foto: MCSI

Acestea sunt doar doua licitatii. Aveti definita o arhitectura a intregului eco-sistem informatic e-Romania?

Toma Cimpeanu: Da. Este un proiect definit exact cu niste obiective precise pentru intreaga perioada 2010-2013. Nu inseamna ca in 2013 e-guvernarea s-a terminat si e-Romania s-a terminat. Cu siguranta acest sistem se dezvolta in timp, trebuie sa fie adaptat modificarilor din administratie..etc. Pentru 2010-2013 avem o topologie clara.

Care este aceasta, pentru ca nu se vad decat licitatii care tot apar pe SEAP. Care este arhitectura acestui proiect?

Toma Cimpeanu: V-am spus. Rezultatul pentru 2010-2013 va insemna 600 de servicii electronice. Care vor fi acestea?! Luand in calcul care sunt cele mai folosite servicii de catre cetateni. Cu certitudine una din fazele e-Romania va fi implementarea sistemului national pentru plata tuturor taxelor si impozitelor locale dar si pentru toate celelalte dari catre stat. Care sunt actorii implicati? Avem 3.300 de administratii publice si inca 6.000 de institutii care primesc bani de la cetateni, pentru o taxa, pentru schimbarea unui document etc. Fiecare cetatean va putea vedea oricand ce datorii are catre stat, va putea sa le plateasca online si aici ma refer la impozit pe cladiri, pe masina, amenzi de circulatie. Va putea vedea care este debitul sau fata de stat si va putea face o plata totala sau partiala.

Fiecare serviciu electronic care necesita o taxa, va fi conectat cu acest ghiseu de plati, astfel incat sa nu fie doar cererea electronica, ci sa se poata face si plata electronic.

600 de servicii. Ce alte licitatii vor mai fi? Le aveti structurate?

Toma Cimpeanu: Am dat drumul primelor 2 faze si avem in continuare un set de licitatii pe care urmeaza sa le facem in perioada urmatoare. In primul rand este o componenta legata de plata taxelor si impozitelor locale. O a doua directie se refera la fluxurile de avizare din cadrul institutiilor publice pentru ca incercam si o standardizare a formularelor. Pentru cereri identice, administratii diferite au formulare diferite, unele cu campuri care nu se completeaza niciodata pentru ca nu sunt necesare. Mai avem o componenta de dezvoltare a motorului tranzactional pentru ca sa putem asocia fiecarei cereri un traseu interinstitutional si in felul acesta vom genera un registru al responsabilitatilor.

Componenta de plata taxelor si impozitelor, circuitul intern de avizare, motorul tranzactional – acestea vor fi urmatoarele trei licitatii pe care speram sa le mai lansam pana la sfarsitul acestui an. Asta este planul pe termen scurt. Avem un plan de actiune definit. Singurul lucru acum in discutie este prioritizarea serviciilor, ordinea in care ele sunt implementate este critica.

De ce nu este cimentata ordinea serviciilor publice care vor fi implementate pana in 2013

Descarca fisierul audio in format MP3

Acest ecosistem informatic va fi stocat intr-un singur loc pe un supercomputer?

Toma Cimpeanu: Nu, nu este chiar asa. Supercomputerul are 3 componente mari: o parte de calcul paralel, dedicata cercetarii. Aceasta va permite integrarea Romaniei in reteaua europeana de supercomputing, cu multe beneficii. Institutele de cercetare din Romania vor putea accesa niste fonduri la care azi nu au acces pentru ca nu pot sa utilizeze un echipament pe care sa testeze rezultatele cercetarii. Doi: O sa avem acces gratuit la o mie de aplicatii legate de securitatea informatica, nanotehnologie etc. apoi mai sunt 11.000 de programe dezvoltate de institutele de cercetari din Romania care nu au fost testate niciodata si acum vor avea aceasta ocazie.

A doua componenta este o componenta de procesare, de inalta performanta, pe care vor fi rulate aplicatiile dezvoltate in fazele e-Romania.

A treia componenta este zona de date, insemnand datele administratiei publice.

Cat va costa acest supercomputer?

Toma Cimpeanu: Va fi achizitionat acum si platit pe 5 ani, suma totala fiind de 77,5 milioane euro. Se va achizitiona in urma unei licitatii, pt a obtine un pret cat mai bun.

S-a vorbit de un supercomputer IBM BlueGene..

Toma Cimpeanu: Nu. Mai degraba as spune tip BlueGene. Supercomputerul trebuie vazut ca o putere de calcul concentrata care are capacitatea sa exploateze eficient un volum de date importante.

Demararea licitatiei pentru acest supercomputer?

Toma Cimpeanu: Cred ca in a doua jumatate a anului, dar nu s-a stabilit exact.

Despre licitatia pentru supercomputer

Descarca fisierul audio in format MP3

Ce model ati luat in calcul cand ati gandit acest ecosistem infomatic ce va integra toate serviciile publice din Romania si care are in spate acest supercomputer? Exista un model similar in Europa? Ce costuri implica?

Toma Cimpeanu: Hai sa le luam pe rand. In privinta modelului luat in calcul, am analizat atat modele europene cat si altele internationale. Aceste modele, chiar daca descriu practici de succes nu pot fi copiate pur si simplu in Romania, pentru ca avem conditii diferite. Potrivit estimarilor noastre, in perioada 2000-2008 in Romania s-au investit 6 miliarde euro in zona sistemelor electronice proprii administratiei publice si realitatea este ca suntem in situatia in care fiecare institutie are mai multe sisteme iar acestea nu comunica intre ele.

Revenind la model…

Toma Cimpeanu: Ne-am uitat la tarile care sunt pe primele locuri in Europa la e-guvernare: Austria, Germania, Marea Britanie, la tari cu performante la nivel mondial si am adaptat conditiilor specifice de la noi. Spre deosebire de Austria care a inceput implementarea serviciilor electronice acum 27 de ani si nu prea aveau sisteme dezvoltate in cadrul administratiei la ora respectiva, noi venim in situatia unui desert cu niste oaze informatizate care functioneaza pe alocuri.

In 27 de ani, in Austria s-au investit peste 20 miliarde euro. Si noi am investit in 8 ani 6 miliarde de euro..

Toma Cimpeanu: Da, dar noi am investit unde nu trebuie. I-am bagat din pacate nearmonizat. In Austria au functionat de la inceput in sistem unitar. Toate tarile care au sisteme de e-guvernare au cele 2 elemente esentiale: interoperabilitatea sistemelor si consistenta bazelor de date. Nu o sa gasiti in nici o tara europeana baze de date cu aceeasi informatie dar cu valori diferite, ca la noi.

Si in aceste tari este acelasi model cu un supercomputer in spate?

Toma Cimpeanu: Ca model hardware nu este neaparat aceeasi structura. (…)

Cu cine s-au consultat autoritatile pentru acest model de sistem national de e-guvernare: arhitectura eRomania

Descarca fisierul audio in format MP3

Incercarea de a aduce la un numitor comun toate bazele de date

Descarca fisierul audio in format MP3

Cum se intentioneaza curatarea bazelor de date

Descarca fisierul audio in format MP3

Circa 500 milioane euro in perioada 2010-2013. Este mult sau putin?

Toma Cimpeanu: Am mai vorbit de cei 2,5 miliarde euro pe an investiti in Germania, 20 miliarde euro in Austria in ultimii 27 de ani, 900 milioane lire sterline intr-un an in Marea Britanie pentru implementarea unor strategii similare in conditiile in care au o baza mai buna decat cea gasita de noi in 2008.

Pot sa-ti dau un alt exemplu: 500 mln euro in 4 ani. 125 milioane euro pe an inseamna 6 euro pe an de om (125 milioane impartit la 22 milioane), asta inseamna jumatate de euro pe luna de om, 2 lei pe luna. Cat ar costa sa te duci la administratia financiara sa depui o cerere? Pai numai transportul costa mai mult, deci eu cred ca se merita.

e-Romania are un avantaj mare care insa nu se va vedea decat in momentul in care va incepe sa fie utilizata. e-Romania se plateste singura. Un exemplu il reprezinta economiile prin e-Licitatie. Anul trecut am facut 1,1 miliarde euro economii, deci 2 eRomanii platite din start. Anul asta trecem la 40% achizitii publice electronice prin SEAP si estimam ca vom face economii de 2,5 miliarde euro deci 5 eRomanii intr-un singur an.

e-Romania e un proiect care nu se incheie in 2013. E un proiect de sute de milioane euro, miliarde sau zeci de miliarde?

Toma Cimpeanu: Cred ca anii 2014 – 2017 vor implica o suma tot in jurul celor 500 milioane euro dupa care ritmul anual cred ca va mai scadea. In primul rand pe partea de echipamente avand o tehnologie de supercomputer care este scalabila si are durata de viata mai lunga nu vom mai face mereu si mereu investitii in echipamente. In al doilea rand modelul acesta pe care-l propunem, cu o placa turnanta informationala este utilizabil cam in toate domeniile, nu inseamna rescriere ci eventual upgradare a numarului de utilizatori. In al 3-lea rand administratia merge spre simplificare nu spre complicare.

Descarca fisierul audio in format MP3

Miliarde euro si nici in 2017 nu se opreste.

Toma Cimpeanu: e-Romania inseamna introducerea alternativei electronice in administratie si in societate. Societatea evolueaza. daca componenta asta electronica se leaga intrinsec cu administratia va evolua odata cu societatea.

Marele pericol – Se dau miliarde de euro, dar daca se schimba conducerea politica ce se intampla cu acest proiect si contractele demarate?

Toma Cimpeanu: Un proiect ca e-Romania care este generos prin rezultatele pe care le are pentru cetatean nu va putea fi oprit de nimeni.

De ce?

Toma Cimpeanu: Pentru ca el este util si corect

Poate ca mai tarziu altcineva va spune ca nu s-a facut bine, ca acest sistem de supercomputer aflat ca infrastructura hardware in spatele sistemului va fi considerat gresit.

Toma Cimpeanu: Aceasta este tehnologia actuala.

Sunt mai multe tehnologii. Aceasta este doar una aleasa si propusa acum.

Toma Cimpeanu: Bun. e-licitatie exista de atata vreme. De ce? Pentru ca este un sistem bun care lupta impotriva coruptiei si produce economii. Nu l-a oprit si nu-l va putea opri nimeni. e-Romania asa cum e gandit produce economii uriase pentru stat si pt cetatean. Nu-l va putea opri nimeni. Ce zici tu, sa se schimbe niste componente pt ca nu e de acord cu structura e ca si cum ai zice: dom’ne tu ai o masina si ai pe ea un motor v 8. Nu sunt de acord trebuie sa-i punem un motor v 12. Este o schimbare de nuanta, dar nu e o schimbare a proiectului in ansamblu.

Descarca fisierul audio in format MP3

Va dati seama ce costuri implica o schimbare de nuante? Costurile cele mai multe se duc pe aceste nuante.

Toma Cimpeanu: Nu cred ca cineva va modifica acest proiect pe care l-am demarat, eventual in baza unei analize sau a unei schimbari tehnologice deosebite, daca apare vreo evolutie tehnologica extraordinara atunci probabil se va integra noua filozofie in cadrul sistemului, dar nu cred ca cineva isi va permite vreodata sa se joace cu proiectul asta. Nu cred. Pentru ca acest proiect nu are puncte slabe in mod real. Este o colectie de lucruri care au fost recunoscute ca fiind valoroase la nivel european si vine cu aceasta adaptare, specific romaneasca.

Un lucru important de urmarit. La nivel european aceste sisteme de e-guvernare au inceput sa se interconecteze. Au aparut proiecte de interconectare a punctelor unice de contact national, de interconectare a semnaturii electronice la nivel european. Stii care va fi pasul urmator? Va fi un e-Europa. Si stii unde vom fi noi? Daca nu facem proiectul asta, peste 10 ani o sa batem la portile Europei sa aderam si noi, sa fim si noi membri. Avem oportunitatea sa fim in rand cu lumea.

Structura finantarii pe componente si ani a proiectului eRomania – 2010-2013, asa cum apare in Hotararea de Guvern publicata recent in Monitorul Oficial, o gasiti aici.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro