​Business report: Austriecii introduc trenuri directe din Viena către două oraşe din România. Care sunt acestea; Când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată; Câți bani încasează vloggerii care fac recomandări de servicii sau produse.

Austriecii introduc trenuri directe din Viena către două oraşe din România. Care sunt acestea.Compania feroviară de stat a Austriei, OBB, introduce din această iarnă trenuri directe din Viena către România, acestea urmând să ajungă în două oraşe ale ţării. Trenul va face legătura direct între Viena şi Cluj, via Oradea şi Budapesta. Acesta se va numi „Transilvania“, va avea doar vagoane ale OBB şi va circula începând cu 9 decembrie. În prezent, cei care vor să ajungă cu trenul în Viena trebuie să schimbe legătura în Budapesta. Durata călătoriei este de 10 ore şi 43 de minute pentru Viena-Cluj şi 10 ore şi 41 de minute pentru Cluj-Viena. Programul trenurilor este următorul: Plecare din Cluj-Napoca la ora 07:40, oprire în Oradea la ora 09.21 şi sosire în Viena la ora 17:21. Plecare din Viena la ora 10:42, oprire în Oradea la ora 18:48 şi sosire în Cluj-Napoca la ora 21:25, potrivitAdevarul.

Când adoptăm euro: scenariile necesare de creştere, în formă simplificată.omisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro a avansat drept repere sintetice pentru adoptarea monedei unice europene o rată de creștere economică medie anuală de 4%, pentru atingerea nivelului minim de 70% din nivelul de dezvoltare al Zonei Euro ( ZE 19) în decurs de şase ani sau o rată de creștere economică medie anuală de 5% pentru a reuşi acest lucru în decurs de doar patru ani. În scenariul în care România îşi propune să atingă 75% din media ZE19 (nivelul cel mai indicat pentru economia României, potrvit Raportului Comisiei), aceasta se poate realiza într-un interval de 9 ani (dacă se păstrează rata medie de creştere de 4% pe an) sau în 6 ani în contextul unei creşteri cu o rată medie de 5% pe an, potrivitCurs de guvernare.

Câți bani încasează vloggerii care fac recomandări de servicii sau produse. Sistemul public de pensii va suferi un şoc în 2027-2031, când se vor pensiona directii.Într-o lume a reţelelor sociale, şi românii au ajuns să fie influenţaţi de cei pe care îi urmăresc pe Facebook, Instagram sau Youtube. 70% dintre oameni recunosc că ascultă sfaturile aşa-numitor Influenceri. Aşa că firmele îi plătesc cu mii de euro ca să le recomande produsele. “Dar nu toţi ajung să câştige bani, chiar dacă au zeci de mii de urmăritori”, spun specialiştii. Explicaţia? Nu prezintă încredere pentru anumite categorii de public. Pe Marian Ionescu, zis şi Mariciu, cu 20.000 de urmăritori pe Facebook şi 40.000 pe Youtube, l-am găsit filmând un vlog într-o clinică stomatologică din Bucureşti, cu care a încheiat un contract de barter, potrivitStirile ProTv.

Viitoarea centrală termoelectrică a Rompetrol de la Midia va avea 75 MW, va costa 120 de milioane de dolari şi va merge şi cu gaze de la Petrom.Una dintre primele investiţii ale fondului româno-kazah, proaspăt înfiinţat, este o centrală electrică de cogenerare nouă, la Midia. Iată detaliile principale ale proiectului. Centrala va fi dezvoltată de un SPV (special purpose vehicle), o firmă care fi trecută sub umbrela fondului româno-kazah de investiţii, Rompetrol Energy. Potrivit declaraţiilor oficialilor Rompetrol, centrala va funcţiona pe gaze, în ciclu combinat, va fi în cogenerare, şi va funcţiona de principiu, parţial, cu gaze de la Petrom, care oricum furnizează şi acum cantitatea de gaze naturale necesară rafinăriei Petromidia. Restul gazelor va veni chiar de la rafinărie, fiind cel rezultat în urma procesului de rafinare al petrolului, scrieEconomica.

A fost înfiinţat fondul de investiţii kazah – român.Fondul de investiţii kazah – român, promis încă din anul 2013 de fostul premier Victor Ponta a fost înfiinţat vineri, după o epopee care a durat 5 ani. „Adevărul” vă prezintă care au fost principalele obstacole care au stat în calea înfiinţării sale şi ce urmează de acum încolo. Pe scurt: A fost făcut primul pas în aplicarea memorandumului semnat în 2013 între statul român şi kazahii care au cumpărat Rompetrol, prin care aceştia din urmă se angajau să plătească statului 200 de milioane de dolari şi să creeze un fond de investiţii în energie, în schimbul renunţării la litigiile privind datoria istorică de peste 600 de milioane de dolari pe care au preluat-o când au cumpărat Rompetrol de la Dinu Patriciu.

Ce salarii au angajații Metrorex. Liderul sindical: ”La Bruxelles, salariul este de 7 ori mai mult”.Negocierile dintre administraţia Metrorex şi Unitatea Sindicatului Liber din Metrou vor continua până la încheierea noului Contract Colectiv de Muncă, au anunţat, vineri, reprezentanţii Metrorex. ″În cadrul negocierilor reprezentanţii sindicatului USLM au solicitat o majorare consistentă a salariilor. Creşterea de 42% cerută de sindicat depăşeste limita bugetului şi potrivit reglemetărilor legale, nu poate fi acordată pentru că Ordonanţa nr. 26/2013 prevede că societăţile comerciale şi regiile cu capital majoritar de stat nu pot mări salariul mediu brut lunar cu mai mult de 60% din creşterea productivităţii muncii”, se arată în comunicatul societăţii remis Agerpres, potrivitStirile ProTv.

Sistemul public de pensii din România va întâmpina o primă mare problemă în perioada 2027-2031, când încep să se pensioneze decreţeii. Problema se va accentua spre anul 2050, din cauza scăderii populaţiei, provocată de sporul natural negativ şi de migraţie. Datele actuale privind evoluţia numărului de locuitori şi a pensionării arată că România va avea o mare problemă cu sistemul public de pensii în momentul în care se vor pensiona decreţeii, potrivit studiului ”Declinul populaţiei, accentuarea îmbătrânirii demografice”, realizat de academicianul Vasile Gheţău şi prezentat vineri de CFA România. ”Vom avea un «şoc» de creştere a numărului de pensionari asupra sistemului public de pensii, undeva în 2027-2028 până în 2031”, a evidenţiat Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, potrivitGandul.

O săptămâna bursieră dominată de vânzări agresive pe piețele mari s-a încheiat la BVB cu o sesiune în care indicele principal a pierdut 1% pe un rulaj de 10 milioane de euro.Bursa românească a urmat parcursul negativ al indicilor importanți la nivel global, însă tendința a fost ceva mai atenuată, în absența precipitării unor ordine de vânzare foarte mari. Impulsul ascendent imprimat la jumătatea acestei luni a fost drastic amendat pe piața de capital românească de corecțiile din această săptămână, antrenate câteva zile de deprecieri violente la Bursa de Valori București. În această secvență includem și ședința de astăzi, în care indicele compozit BET Plus a pierdut 0,95%, pe un rulaj al pieței de acțiuni de 46,13 milioane lei (9,89 milioane euro) La București, indicele reprezentativ BET a coborât cu 1,00%, până la nivelul de 8.412,36 de puncte. Din punct de vedere tehnic, indicele titlurilor blue-chip s-a oprit pe media mobilă exponențială de 55 de zile (EMA55), după ce cumpărătorii au ezitat să se regrupeze pe precedenta medie mobilă de viteză în proporții Fibonacci, respectiv media mobilă exponențială de 55 de zile (EMA55), potrivitProfit.ro.