Business report: Autostrada spre Moldova: spaniolii de la Acciona, câştigătorii licitaţiei pentru proiectarea tronsonului Bacău – Paşcani; Investiţie de 11 milioane de lei pentru modernizarea Urgenţei Spitalului Judeţean; Unde s-au dus miliardele din rovinietă! Aici sunt banii dumneavoastră

Autostrada spre Moldova: spaniolii de la Acciona, câştigătorii licitaţiei pentru proiectarea tronsonului Bacău – Paşcani. Câştigătorul licitației pentru Bacău – Pașcani, cel de-al patrulea segment din viitoarea şoseaua de mare viteză care va lega Capitala de Moldova, este proiectantul spaniol Acciona Ingenieria. Anterior, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunţat că proiectantul român Consitrans a fost desemnat câștigător pe celelalte trei sectoare ale Autostrăzii A7: Ploiești-Buzău, Buzău-Focșani și Focșani-Bacău. Licitațiile pentru cele patru loturi au fost lansate în 24 noiembrie 2016, adică acum aproape doi ani. Ofertele au fost deschise în perioada iulie-august 2017. După mai multe contestaţii şi prelungiri a perioadei de evaluare a ofertelor, în această toamnă vom avea în sfârşit câştigători pentru toate cele patru tronsoane, potrivitEconomica.

Investiţie de 11 milioane de lei pentru modernizarea Urgenţei Spitalului Judeţean. Consiliul Judeţean Sălaj a pregătit un proiect ce vizează extinderea, modernizarea şi dotarea UPU-SMURD a Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, printr-o finanţare europeană în cadrul POR 2014-2020. Valoarea totală a proiectului depăşeşte 11 milioane de lei, 60 la sută din sumă fiind cheltuielile eligibile. “Ministerul Sănătăţii a selectat 33 de spitale de urgenţă din ţară pentru a se califica la extinderea şi modernizarea unităţilor de primiri urgenţe. Prin acest proiect, practic spaţiul se dublează; în partea de dotare am optat pentru varianta în care să transferăm cât mai multe posibilităţi de investigaţie medicală în UPU. În dotări există inclusiv un computer tomograf, aparate de radiologie şi o dotare completă a tuturor cabinetelor, inclusiv a celui de Pediatrie, şi un laborator care poate să dea într-un timp foarte scurt rezultatele pentru persoanele care se adresează UPU”, a precizat Tiberiu Marc, preşedintele CJ Sălaj, potrivitAdevarul.

Unde s-au dus miliardele din rovinietă! Aici sunt banii dumneavoastră. În ultimii 16 ani şoferii români, prin achitarea rovinietei, îşi plătesc singuri accesul pe drumurile actuale şi viitoare. Pe motiv că România are nevoie de autostrăzi şi drumuri bune care să ne apropie cât mai mult de Uniunea Europeană, în 2002, fostul guvern condus de Adrian Năstase a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă prin care s-a stabilit ca fiecare şofer să plătească un tarif de utilizare a drumurilor şi autostrăzilor. Mai exact, prin achiziţia rovinietei, un autovehicul poate circula, pe parcursul unei anumite perioade, pe reţeaua de drumuri şi autostrăzi din România, infrastructură aflată în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), potrivitCapital.

Frauda de 100.000 de euro din fonduri UE la Arhiepiscopia Tomisului. Au deturnat banii pentru persoane vulnerabile. Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Rusnac Vasile, responsabil tehnic din partea Arhiepiscopiei Tomisului în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, şi Băcilă Ionuţ Cosmin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene. În rechizitoriu procurorii arată că, în contextul realizării unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile (europene şi de la bugetul de stat), denumit „Egalitate pe piaţa muncii – Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile”, în cursul anului 2014, între beneficiarul proiectului şi Arhiepiscopia Tomisului Constanţa a fost semnat un acord în baza căruia aceasta din urmă trebuia să desfăşoare cursuri de formare profesională cu un număr de 230 de persoane vulnerabile, potrivitGandul.

Furturile de energie electrică se ridică la 340 de milioane de lei în fiecare an. Ce e de făcut. Pierderile comerciale din reţelele de distribuţie, adică sustragerile de energie, reprezintă 3% din volumul total al energiei intrare în reţele de distribuţie la nivel naţional, adică aproximativ 1,7 TWh de energie electrică, potrivit documentului intrat în posesia noastră. În termeni valorici, aceste pierderi înseamnă 340 de milioane de lei pe an. De fapt, potrivit documentului, pe acest segment al pierderilor ar trebui să se concentreze distribuitorii, pentru că aici s-ar atinge o eficienţă mai mare cu costuri mici. În ansamblu, totalul pierderilor din reţelele de distribuţie, este de 10,9% din totalul energiei distribuite la nivel naţional, potrivitEconomica.

Sfatul unui dezvoltator de locuinţe: Nu vă mai raportaţi la dobânzile minime. Dimri dezvoltă în Prelungirea Ghencea din Bucureşti un cartier rezidenţial cu preţuri sub medie. Calculele sale arată că ratele unui român, care, în urmă cu doi ani, a cumpărat pe credit un apartament de 50.000 de euro, au crescut cu circa 300 de lei, echivalentul unei majorări de 30%. Dacă această creştere nu era suficientă, inflaţia îşi arată şi ea colţii, prin majorări substanţiale de preţuri, muşcând şi mai mult din bugetul disponibil al românilor îndatoraţi. Sfatul lui Menner pentru persoanele aflate în această situaţie, dar şi pentru cei care vor să acceseze un împrumut, este să se renunţe la comparaţiile cu ratele istorice. „Pe parcursul unui credit ipotecar, rata va fluctua de foarte multe ori. Mai degrabă ar trebui să îşi facă nişte proiecţii legate de cât ar putea să crească dobânzile.“, explică directorul Dimri România, potrivitCapital.

Patron român: Ne aducem angajați de afară. Oamenii din Asia „sunt născuţi ca să servească”. Antreprenorul Dragoș Anastasiu, care are afaceri de peste 100 de milioane de euro pe an în turism și transport în principal, spune că pe termen scurt oamenii de afaceri români, mai ales în domeniul HORECA, își rezolvă problema lipsei de forță de muncă din țară aducând lucrători din afara Uniunii Europene, în condițiile în care oamenii din Asia, de exemplu, „sunt născuţi ca să servească” și vin și cu un import de cultură în acest sens. „Ne aducem oameni de afară, probabil că asta este singura soluţie pe termen scurt”, a spus, miercuri, la Constanța, șeful Eurolines România și TUI Travel România, Dragoș Anastasiu, potrivitZiarul de Iasi.

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor. România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul din duelul codaşelor europene s-a modificat de la 0,73 euro/kg – 0,64 euro/kg în favoarea vecinilor de la sud de Dunăre, în 2016, la 0,75 euro/kg – 0,71 euro/kg pentru noi , în 2017. Totuşi, cu cei doar 0,75 euro pe kilogram de materie primă utilizat în anul 2017, ne-am situat la o distanță apreciabilă de țări precum Olanda (3,96 euro/kg), Marea Britanie (3,56 euro/kg), Italia (3,38 euro/kg) sau Spania (3,16 euro/kg). Şi rămânem undeva la mai puţin de jumătate de majoritatea ţărilor foste socialiste din centrul Europei, potrivitCurs de guvernare.