​Business report: Zilierii ies la muncă doar cu salarii de miniștri. Vor bani mulți, mâncare, băutură, țigări; România pierde cursa cu Ungaria pentru investițiile în sectorul auto; "Drumul ruşinii", deblocat: spaniolii de la Azvi au reluat lucrările pe şoseaua care leagă Braşovul de Piteşti

​Zilierii ies la muncă doar cu salarii de miniștri. Vor bani mulți, mâncare, băutură, țigări. Teoretic, un zilier trebuie să fie plătit cu cel puțin 11,4 lei pe oră, sumă corespunzătoare salariului minim brut pe economie, de 1.900 lei. Dar prea puțini zilieri se mulțumesc cu 90 de lei pentru o zi de muncă. Patronatele susțin că zilierii refuză să muncească pentru acești bani, prețul unei zile de muncă acceptat de zilieri fiind de 150 lei, plus țigări, mâncare și băutură. „În aceste condiţii, o societate agricolă, de exemplu, raportat la toate cheltuielile şi costul orar, ajunge uneori să-şi plătească zilierii la preţ de ministru. Şi asta pentru că s-a dus o politică total greşită în materie de forţă de muncă şi acordarea ajutoarelor sociale. Nu se poate să fii bun de muncă şi să refuzi un loc de muncă sau să spui că nu te interesează să mergi la sapă, că oricum îţi dă statul nişte bani”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi, Marian Filimon, potrivit Romania Libera.

România pierde cursa cu Ungaria pentru investițiile în sectorul auto. Are mai puţin de jumătate din suprafaţa României – 93.023 kmp faţă de 238.397 kmp – şi un raport similar al populaţiei – 9,79 mil. faţă de 19,63 mil. -, însă beneficiază de un PIB nominal per capita de trei ori mai mare decât al nostru (31.370 USD faţă de 11.817 USD). Nu are o tradiţie în industria auto, singurele legături cu acest sector fiind bătrânele camioane Raba şi autobuzele Ikarus. Cu toate acestea Ungaria, căci despre statul vecin este vorba mai sus, a reuşit în ultimii 28 de ani să dea o lecţie usturătoare României în privinţa atragerii investiţiilor străine din industria auto, potrivitCapital.

„Drumul ruşinii”, deblocat: spaniolii de la Azvi au reluat lucrările pe şoseaua care leagă Braşovul de Piteşti. După ce s-a aruncat pisica de la constructor la Drumuri şi apoi la Primăria Râşnov, proiectul modernizării DN73, una dintre cele mai circulate şosele turistice din ţară, a fost deblocat. Constructorul spaniol Azvi s-a apucat de asfaltări, lucrările în localitatea de unde a izbucnit scandalul având ca termen de finalizare luna august. Se asfaltează la Râşnov. Până la sfârşitul lunii este termenul de finalizare”, a spus Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), potrivitEconomica.

Uzina germană de maşini de spălat care scoate oraşul din anonimat. Cum arată şantierul fabricii de 110 milioane de euro. Şantierul celei mai mari investiţii private derulate în ultimii ani în judeţul Hunedoara, fabrica de maşini de spălat a concernului german Bosch, se extinde la marginea oraşului Simeria. Lucrările au început în zona intersecţiei Drumului Naţional 66 cu Drumul Naţional 7 şi cu nodul rutier al Autostrăzii A1. Construcţia uzinei a fost anunţată oficial în luna martie, după ce investitorii şi autorităţile au fost siguri de realizarea ei. Investiţia se ridică la 110 milioane de euro, iar pentru înfiinţarea fabricii au fost achiziţionate peste 40 de hectare de teren în oraşul hunedorean, potrivit Adevarul.

Care este comuna cu 7.000 de locuitori care construiește mai mult decât orice oraș cu excepția Capitalei. Constanța a devenit în 2017 a treia mare piață rezidențială regională din România în care se livrează anual peste 3.000 de locuințe, după Cluj-Napoca, cea mai mare piață rezidențială cu excepția regiunii București-Ilfov, și Timișoara, potrivit unui raport. Următoarele poziții în topul celor mai mari piețe rezidențiale locale din România sunt ocupate de către Sibiu și Iași, ambele cu aproximativ 2.500 de unități locative livrate anual, Brașov, cu aproape 1.700, și Oradea, care a intrat în premieră anul trecut în rândul orașelor în care sunt finalizate anual peste 1.000 de locuințe, incluzând și localitățile limitrofe, potrivitNew Money.

Semestrul 1 2018 s-a încheiat cu o creştere de peste 8% a deficitului comercial. Deficitul comercial pe luna iunie 2018 a depăşit din nou pragul de 1,3 miliarde de euro, deşi ritmul de creştere al exporturilor (+10% faţă de aceeaşi lună a anului precedent) a fost ceva mai mare decât cel al importurilor (+9,7%). Per total, în primele şase luni din 2018 România a realizat exporturi de circa 34 miliarde euro, în timp ce importurile au însumat 40,3 miliarde de euro. A rezultat un deficit de 6,3 miliarde de euro (+8,3% faţă de prima jumătate a lui 2017), echivalent cu 3,1% din PIB-ul estimat pentru 2018, ceea ce pune presiune pe cursul de schimb, potrivitCurs de guvernare.

Bilanţul guvernării, de la triumfalism la dezastru. „Din păcate, sunt multe nerealizări care au fost omise. La capitolul venituri bugetare, premierul se laudă cu o creștere de 12,6% față de perioada similară a anului trecut. Adică 132 miliarde lei față de 117 miliarde lei. Numai că bugetul de stat este construit pe venituri de 287 miliarde lei. Cu alte cuvinte, Guvernul trebuia să colecteze pe primele șase luni 143 miliarde lei. Pentru a recupera nerealizatul primului semestru, ANAF ar trebui să colecteze în a doua parte a anului 155 miliarde lei. Misiune imposibilă pentru o instituție anacronică și ineficientă, mai ales în ceea ce privește colectările din TVA, unde se înregistrează în fiecare an o evaziune fiscală de 9 miliarde euro, scrie deputatul independent Remus Borza, potrivit Digi24