Care sunt perspectivele României de avansare a transformării digitale în acord cu prioritățile europene?

Uniunea Europeană (UE) a stabilit o agendă ambițioasă privind conturarea viitorului său digital, încurajând statele membre să sporească procesul de transformare digitală. În România, necesitatea implementării soluțiilor digitale în beneficiul cetățenilor, promovarea unei economii digitale echitabile și competitive, precum și susținerea unei societăți digitale democratice și durabile sunt intens resimțite. Mai mult decât atât, pandemia ne-a demonstrat că avem nevoie de un ecosistem digital performant, pentru a susține inovația și o comunitate rezilientă.

În martie anul acesta, Comisia Europeană prezenta obiectivele digitale care ar trebui atinse de statele membre până în 2030, în cadrul planului pentru Deceniul digital al Europei care prevede patru paliere principale: obținerea competențelor digitale de bază pentru cel puțin 80% din populație, intensificarea transformării digitale a mediului de afaceri, consolidarea infrastructurilor digitale robuste și digitalizarea serviciilor publice. De asemenea, bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 și NextGenerationEU (instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea economică după pandemie) însumează 2018 de miliarde EUR, urmând ca prin intermediul acestora măsurile care susțin transformarea digitală să fie finanțate în statele membre.

Astfel, România are la dispoziție 29.2 miliarde EUR incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul UE, dintre care aproximativ 6 miliarde EUR vor fi alocate pentru 4 reforme și 19 investiții în sfera transformării digitale, ce trebuie implementate până în 2026. Printre reformele propuse regăsim cloud-ul guvernamental care ar permite conectarea tuturor ministerelor și agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă sau creșterea competențelor digitale ale funcționarilor publici și educație digitală de lungă durată pentru cetățeni. În ceea ce privește investițiile, regăsim măsuri care vor face tranziția digitală în domenii precum justiție, medicină, sau mediu, introducerea cărții de identitate electronice și semnătura digitală calificată, susținerea digitalizării sectorului non-guvernamental sau managementul funcției publice.

În prezent, România se clasează pe locul 26 la niveul UE, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI), având cele mai mari realizări la capitolul conectivitate, însă în ceea ce privește serviciile publice digitale, țara noastră ocupă ultimul loc din UE. Nici la nivelul competențelor digitale nu ne situam mult mai bine, ocupând poziția 27, întrucât mai puțin de o treime dintre români dețin competențe digitale cel puțin elementare.

Atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală prin intermediul PNRR

Finanțările în valoare de 21% din totalul alocărilor din PNRR pentru investiții și reforme ce sprijină transformarea digitală vor fi acordate în funcție de atingerea obiectivelor pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul. Vedem de altfel că Germania acordă acestei componente de transformare digitală 52% din banii alocați țării prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cel mai important lucru care va trebui urmărit este maximizarea rezultatelor în materie de absorbție a fondurilor europene și implementare de proiecte și reforme, având în vedere că finanțarea va fi atât sub formă de granturi, dar și împrumuturi rambursabile, condiționate de atingerea obiectivelor asumate.

Un semn de întrebare ridicat este dacă România va avea capacitatea de a propune până în 2023 proiecte concrete, de a absorbi fondurile și de a implementa cu succes măsurile promise, având în vedere faptul că istoricul României în atragerea fondurilor europene nu este atât de încurajator. Pentru a avea șanse de reușită, trebuie asumată o viziune pe termen lung, o strategie comună națională care să contureze perspectivele României de a avansa transformarea digitală. Totuși, având în vedere incertitudinea politică actuală în plan intern, lipsa de continuitate și de imagine unitară pot fi obstacole serioase în atragerea resurselor și utilizarea lor în următorii ani.

Intensificarea competențelor digitale

Nu este de ajuns ca statul să aibă responsabilitatea de a implementa proiecte ambițioase în sectorul digital, dacă cetățenii nu le vor folosi la potențialul prefigurat. Propunerile de tipul cloud-ului guvernamental sau instrumente de tipul one-stop shop pentru cetățeni (prin care sistemul administrativ solicită o singură dată documentele în original sau copii ale acestora, iar ulterior informațiile provin din bazele de date care comunică între ele) sunt mai mult decât binevenite, însă România se confruntă cu un procent foarte redus al persoanelor care au competențe digitale suficiente. De aceea, prioritatea ar trebui să fie ca cetățenii să conștientizeze în primul rând beneficiile pe care le pot avea prin folosirea mijloacelor digitale, să reușească să își crească gradul de literație digitală, pentru ca mai apoi să poată fi utilizatori activi ai serviciilor publice digitale pe care statul dorește să le pună la dispoziție.

Uitându-ne la subiectele propuse în România în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, lansată în luna mai a acestui an, ce reprezintă un forum de dezbateri care dorește să le confere cetățenilor un rol mai important în conturarea politicilor și priorităților europene, printre temele recurente înscrise pe platforma Conferinței regăsim creșterea competențelor digitale, educația digitală și, desigur, transformarea digitală a administrației publice. Așadar, dacă am seta agenda publică pornind de la nevoile cetățenilor, accentul ar trebui pus pe elementele de bază care pot consolida o societate digitală, prin înțelegere publică și cunoștințe de bază, prin oferirea de acces la Internet și resurse digitale la scară largă, și în mediul rural, spre exemplu. Mai apoi, aceste premise ar contribui la atingerea obiectivelor mai complexe care realizează interacțiunea digitală între stat și cetățean. Putem observa rezultatele obținute de platforma Ghișeul.ro, unde cetățenii pot achita online impozite și taxe locale, amenzi sau facturi pentru utilități, care a înregistrat deja peste un milion de utilizatori – deși pare un număr foarte mare, nu este încă suficient dacă România vrea să producă o schimbare de durată, în care tranziția digitală ar obține întâietate.

Inovație și cercetare – poate România deveni un hub european în sectorul digital?

Economia digitală națională este intens susținută prin eforturile din mediul privat, unde avem companii românești cu rezultate remarcabile în a oferi soluții digitale care să modernizeze sistemele publice și infrastructura existentă, transferul datelor în mediul digital și optimizarea proceselor astfel încât tehnologia să fie folosită în beneficiul cetățeanului și al administrației, să faciliteze interacțiunea dintre cele două și să asigure un cadru strategic pentru execuția proiectelor naționale în domeniul digital.

Pentru a susține inovația, sectorul privat este o sursă ce poate contribui la dezvoltarea tehnologică în România, poate crea infrastructură digitală și conduce la un schimb de bune practici și cunoștințe care ar stimula progresul tehnologic la nivel național. Însă companiile au nevoie de premise favorabile pentru a inova, cum ar fi adoptarea conceptului de „regulatory sandbox”, un cadru în care companiile pot lansa experimente într-un mediu controlat, de tipul proiect pilot, sub supravegherea autorităților competente. Legislația națională ar trebui să fie adaptată pentru a permite astfel de oportunități, și în același timp ar trebui modernizată pentru a ne asigura că măsurile desuete care aveau sens în societatea anilor trecuți nu sunt astăzi un obstacol în calea inovării și a progresului tehnologic.

Există de asemenea și hub-uri digitale care contribuie inovației, iar România are șanse să devină un actor european de seamă în sectorul digital, însă numai odată cu atingerea obiectivelor asumate și prin canalizarea tuturor eforturilor stakeholderilor care pot implementa un ecosistem digital performant și durabil. Mai mult decât atât, sectorul privat are nevoie de un dialog transparent și deschis cu mediul public pentru a duce la îndeplinirea obiectivelor de transformare digitală asumate de România prin PNRR și nu numai.

Citeste continuarea si comenteaza pecontributors.ro