Sari direct la conținut

Cât de scump e să crești un copil în România față de alte țări? Patru schimbări fundamentale la care asistăm

HotNews.ro
Cât de scump e să crești un copil în România față de alte țări? Patru schimbări fundamentale la care asistăm
Imagine ilustrativă. Foto: Shuttestock

Inflația, costul ridicat al vieții și schimbările demografice la care asistăm repune în actualitate problema costurilor creșterii unui copil până la vârsta de 18 ani. HotNews a analizat un grup de țări iar în România aceste costuri sunt printre cele mai mari (raportate la salariul mediu net)

4 schimbări fundamentale la care asistăm

  1. Structura familiei se schimbă

Majoritatea familiilor de azi nu mai au nimic în comun cu cele de acum 50 de ani, în care bărbatul aducea banii în casă iar femeia era mamă și gospodină. Potrivit datelor furnizate de Statistică, fenomenul de coabitare – ca număr de cupluri care preferă parteneriatul căsătoriei- are o creștere substanțială imediat după perioada studiilor liceale, în jurul vârstei de 20 de ani și a celei medii la căsătorie (28-29 de ani) şi o scădere semnificativă după vârsta de 50 de ani.

„Cei tineri, cei din grupa de vârstă 20-24 de ani au amânat sau preferă să amâne căsătoria, preferând să intre într-o relație de consensualitate. Au acest tip de relație de uniune consensuală sau concubinaj, cum i se spunea în trecut. Cert este că își amână căsătoria, având motive foarte variate”, explică pentru HotNews.ro profesorul de sociologie Maria Voinea, specialist în sociologia familiei.

„Femeile vor să facă mai întâi carieră, să se realizeze profesional. În al doilea rând, femeile vor să experimenteze mai multe status-uri sociale, mai multe roluri, evitând să intre prea devreme în relația de soție și de mamă. Ele amână așadar atât căsătoria, cât și conceperea primului copil. Asta face ca vârsta la care ele se mărită să depășească 30 de ani, iar uneori copiii să apară pe la 34-35 de ani”, mai spune profesorul Maria Voinea.

Numărul femeilor care preferă parteneriatul căsniciei (uniune consensuală, coabitare, conviețuire) este în creștere, arată datele Recensământului, transmise de INS. Interesant este că în zona rurală (unde se presupune că tradițiile sunt mai puternice), numărul acestor uniuni consensuale este mai ridicat decât în orașe.

2. Traiectoria vieții se schimbă

 Momentul întemeierii unei familii tradiționale se amână, la fel ca nașterea primului copil. Multe mame preferă să facă un copil înainte de a se căsători iar căsătoria nu presupune neapărat același partener cu care au copilul.

3. Rolurile în cuplu se schimbă

Creșterea ocupării forței de muncă a mamelor a fost însoțită de o creștere a timpului petrecut de tați cu copiii, creând noi roluri pentru părinți și pentru toți cei implicați în viața copiilor. Aceste schimbări în rolurile pe care le au partenerii în cadrul familiei reflectă oportunități educaționale și ocupaționale sporite pentru femei și o mai mare egalitate de gen în cadrul familiilor. Se așteaptă ca tații să joace un rol activ în educația parentală – și de obicei o fac – într-o măsură mult mai mare decât o făceau acum o jumătate de secol.

4. Tiparele de fertilitate se schimbă

Asta și datorită unor factori economici, dar și a tendințelor care se manifestă în societate. Dacă în trecut părinții din clasa inferioară își trimiteau copiii la muncă de îndată ce a fost posibil pentru că aveau nevoie de bani pentru traiul de zi cu zi, azi mai toți părinții își doresc pentru copiii lor să ajungă medici, avocați, doctori sau ingineri. Niciunul nu-și dorește să-și facă copilul sudor sau frigotehnist, deși salariile din aceste domenii sunt foarte bune, iar specialiștii sunt foarte apreciați. În ultimii ani focusul s-a mutat pe profesia de psiholog sau psihoterapeut, domenii în care locurile la facultățile de profil sunt supra-aglomerate.

Iar uneori, creșterea și buna educație dată copiilor a devenit destul de costisitoare. În Marea Britanie, statisticile au estimat o medie de 3.760 de lire sterline pe an (4.400 euro)/ copil. Până la 18 ani, suma ajunge la circa 68.000 de lire sterline (80.000 euro) Prin urmare, cuplurile britanice ar putea decide să aibă mai puțini copii.

Costul creșterii unui copil în România este de 384.991 lei; Costul creșterii celui de-al doilea copil este de 257.625 lei

Creșterea copiilor, deși dificilă, este plină de satisfacții. Cu toate acestea, poate fi foarte costisitoare atunci când te așezi și faci calculele, arată Clubulcopiilor.ro

Clubulcopiilor.ro a efectuat un studiu axat pe evaluarea costului minim necesar pentru creșterea unui copil de la naștere până la vârsta de 19 ani (până la terminarea liceului) în cadrul unei familii din mediul urban.

Costul total pentru creșterea unui copil născut în 2024 ajustat la rata inflației este estimat la 594 070 RON pentru primul copil și 417 989 RON pentru cel de-al doilea copil. Astfel părinții care își doresc 2 copii vor avea un cost de cel puțin 1 mil RON pentru creșterea acestora până la terminarea liceului.

Ca pondere în salariul mediu net, din țările analizate de HotNews, în România se consumă cei mai mulți bani pentru creșterea și educarea primului copil.

costul anual al cresterii unui copil

Cum e în Grecia

Este nevoie de un sat pentru a crește un copil, spune vechiul proverb african. În prezent, se estimează că un copil din Grecia te costă aproximativ 13.000 de euro pe an pentru a-l crește, scrie presa elenă.

În practică, un copil dintr-o familie grecească medie va costa acea familie 233.000 EUR până la împlinirea vârstei de 18 ani. Și asta explică, cel puțin parțial, de ce grecii au mai puțini copii decât oricând. În 2022, în țară s-au născut 76.095 de copii, adică cu 10,8% mai puțin decât anul precedent, dar și cei mai puțini din 1932 încoace.

O analiză a datelor de la Autoritatea de Statistică Elenă (ELSTAT) arată că cheltuielile lunare ale unui cuplu mediu în 2022 au fost de aproximativ 1.340 EUR, în timp ce gospodăria medie cu un copil a cheltuit 2.385 EUR pe lună.

Luând în considerare inflația din 2023, se estimează că a avea un copil va adăuga o medie de 12.941 EUR pe an la bugetul unei gospodării. Prin urmare, familia greacă medie va fi cheltuit aproximativ 233.000 de euro în banii de astăzi până când copilul lor va ajunge la maturitate. Aceasta este o estimare destul de conservatoare a costurilor, deoarece datele ELSTAT măsoară cheltuielile gospodăriilor cu copii până la vârsta de 16 ani, fără a ține cont de costurile ridicate ale școlii care sunt suportate în mod tradițional de familii.

Cum e în Polonia

Costul creșterii unui copil în Polonia în 2024 (până la vârsta de 18 ani și la sfârșitul anului precedent) s-a ridicat la 346 mii PLN (1602 PLN pe lună), iar a doi copii – 579 mii PLN, estimează Centrul Adam Smith. Cu un an mai devreme, aceste costuri erau, respectiv: 316 mii PLN și 518 mii PLN după luarea în considerare și revizuirea datelor la începutul acestui an. Familiile nu și-au modificat cheltuielile per copil în termeni reali, în ciuda faptului că au cheltuit cu 9,2% mai mult pentru educație parentală decât în ​​anul precedent, a subliniat. Aproape 80% din costurile creșterii unui copil sunt hrana, locuința, transportul și educația. În 2023, acestea au crescut respectiv hrana cu 15,1%, locuințele cu 13,4%, transporturile cu 0,1% și educația cu 12,8%.

Tinerii din orașele mari sunt cei mai puțin dispuși să aibă copii, s-a mai relatat. Factorul cel mai des citat – în 16% dintre declarațiile celor care nu doresc să aibă copii – a fost „situația financiară și costul vieții pentru copii”. Vârsta, lipsa nevoii, responsabilitatea și îndatoririle au fost, de asemenea, menționate ca alte motive care descurajează a avea copii. Faptul că „nu-i plac copiii, starea lumii, libertatea, confortul, pacea și liniștea”. Aproximativ 15% dintre respondenții care nu doresc copii nu au menționat niciunul dintre motivele sugerate, iar 14% au spus, potrivit raportului. Președintele Centrului Adam Smith, Andrzej Sadowski, a apreciat că Polonia se confruntă cu simptomele așa-numitei „a doua tranziții demografice”. „A doua tranziție demografică implică o schimbare unidirecțională a multor comportamente demografice, care rupe cu continuitatea tranziției și stabilitatea propusă de teoria anterioară a tranziției demografice. Acumularea acestor factori nu a fost oprită de o politică a tipului de utilizare a stimulente financiare, iar dacă trebuie căutată o legătură cauzală, aceasta a produs, fără îndoială, efectul opus”, a evaluat Sadowski, citat de presa locală.

Profesorul Vasile Ghețău a detaliat în Contributors cum stau lucrurile în alte țări.

Cum e în Regatul Unit

Costul creșterii copilului in Regatul Unit este calculat de o organizație de caritate  – Child Poverty Action Group (CPAG). Grupul  a fost creat în anul 1965 având drept obiectiv reducerea sărăciei si excluziunii  sociale în familii. Din anul 2012 determină anual costul creșterii copilului. Ultimul raport se referă la costurile care revin unei familii pentru a asigura un  standard de viață minimal social acceptat pentru creșterea copiilor.  

Metoda folosită de CPAG in determinarea costului creșterii unui copil nu constă în elaborarea unei liste care să cuprindă lucrurile/produsele/obiectele/serviciile de care copilul are nevoie, ci este una originală, însemnând calcularea diferenței dintre  bugetul familiei înainte de venirea copilului și noul buget după venirea copilului și creșterea sa. Calculele se fac anual  pe copil în funcție de rangul său la naștere.  Din însumarea cheltuielilor anuale de la naștere până la vârsta de 18 ani rezultă costul creșterii copilului.

În anul 2021 costul creșterii copilului a fost de 161 mii lire sterline pentru un cuplu și de 194 mii lire pentru un părinte singur. Creșterea costului față de anul anterior a fost de 3,6 la sută și, respectiv, de 3,3 la sută. Principalele capitole de costuri sunt similare cu cele din SUA:  locuință, alimentație, îmbrăcăminte, educație, îngrijirea copilului (jumătate din cost), transport, hobbyuri.

Ceea ce reține atenția în rapoartele CPAG, încă de la primul, cel din anul 2012, este atenția acordată nevoilor de socializare a copiil. Iată un pasaj semnificativ:

Cercetările asupra a ceea ce opinia publică consideră ca esențial confirmă opinia  potrivit căreia un „minimum‟ nu ar trebui să se refere numai la componente de bază ale costului și că nici un copil nu trebuie să fie în situația de a fi  incapabil să participe la viața societății din cauza unui venit mic în familie. Majoritatea publicului consideră în mod constant că toate familiile trebuie să-și poată permite activități cum sunt călătoriile școlare, înotul, sărbătorirea aniversărilor copiilor‟.   

Cum e în Franța

Datele și informațiile asupra costului creșterii copilului în Franța  nu sunt atât de detaliate ca în SUA și Regatul Unit, cel puțin în sursele consultate. Estimațiile provin de la Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE). În luna septembrie 2020 costurile, pe vârste sunt considerabil mai mici comparativ cu cele din SUA și Regatul Unit dar se referă la un an dinaintea recrudescenței inflației. În plus, Franța este una dintre țările cu cele mai generoase măsuri de sprijinire a familiei cu copii.

INTERVIURILE HotNews.ro