Sari direct la conținut

Catalonia se scufunda in impas politic

HotNews.ro

Desi separatistii au obtinut majoritatea absoluta a locurilor din parlamentul catalan, opt dintre ei – in inchisoare sau in exil – nu le vor putea ocupa. Partidele care au alcatuit fostul guvern nu reusesc sa ajunga la un acord, fiecare revendicand presedintia, potrivit Rador care citeaza Le Figaro.

La doua saptamani dupa alegerile regionale din Catalonia, impasul politic pare total. Desi partidul de dreapta Ciudadanos, unionist, a castigat alegerile la 21 decembrie si are cel mai mare numar de deputati, el nu are posibilitatea de a forma o coalitie. Nicio alianta cu partidele independente nu este posibila si chiar daca Ines Arrimadas, in fruntea listei Ciudadanos, a reusit sa convinga toti deputatii anti-independenta, ea nu ar avea majoritatea in parlamentul catalan pentru a guverna. Cu toate acestea, premierul spaniol, Mariano Rajoy, a declarat ca este gata sa discute cu ea …

Si pe partea separatistilor incurcatura pare a fi la fel de mare. Cele trei partide separatiste detin majoritatea absoluta in parlament, cu 70 de locuri din 135. Lista condusa de Carles Puigdemont, Junts per Catalunya, a ajuns pe primul loc. Fostul presedinte al Generalitat se afla inca in Belgia atunci cand a anuntat ca, in caz de victorie, se va intoarce in Spania. El revendica totusi presedintia, urmand sloganul campaniei: „Puigdemont, presedintele vostru”. In randurile apropiatilor sai, euforia victoriei a cedat locul indoielii. Deoarece ultimele hotarari ale justitiei arata ca judecatorii raman inflexibili si ca intoarcerea lui in Spania ar duce la inchisoare imediata.

Vinerea trecuta, cei trei judecatori ai Curtii Supreme de Justitie din Spania au refuzat eliberarea lui Oriol Junqueras, seful listei ERC pentru regionalele din 21 decembrie si fostul vicepresedinte al Generalitat. El este urmarit, ca toti membrii fostului guvern catalan si cativa deputati, pentru nesupunere si revolta. In sentinta lor, cei trei judecatori considera ca „nu exista dovezi care sa arate ca reclamantul intentioneaza sa renunte la calea pe care a urmat-o pana acum” si, prin urmare, la declaratia unilaterala de independenta care a provocat inchiderea sa. Judecatorii explica faptul ca acestea nu sunt infractiuni politice, deoarece libertatea de exprimare este garantata prin Constitutie si ca fiecare are dreptul de a-si apara ideile, chiar si independenta: „Nu este vorba despre a-l impiedica sa-si apere proiectul politic, ci a-l impiedica sa o faca in acelasi mod”, mod care a dus la comiterea faptelor care constituie infractiuni, potrivit Curtii Supreme.

De asemenea, judecatorii estimeaza ca Oriol Junqueras este suspectat de deturnarea fondurilor publice pentru organizarea referendumului ilegal din 1 octombrie. Faptele care i se imputa sunt extrem de grave si ii pot aduce ani buni de inchisoare. Aceasta sentinta nu este de natura sa accelereze revenirea lui Puigdemont in Spania.

Situatia este cu atat mai complexa, deoarece ERC si Junts per Catalunya, partidele lui Oriol Junqueras si Carles Puigdemont, nu sunt deloc de acord cu privire la strategia de urmat acum. ERC a visat sa castige alegerile din 21 decembrie si, astfel, sa poata revendica presedintia Generalitatii. Discursul lui Oriol Junqueras chiar s-a imblanzit, el vorbind despre un calendar mai „realist” catre independenta si despre un dialog necesar cu Madridul. Dar, devansat de Junts per Catalunya, ERC se afla intr-o pozitie delicata fata de Carles Puigdemont. Acesta revendica presedintia Generalitatii, deoarece numirea unui alt presedinte ar fi o modalitate de a aproba aplicarea articolului 155 din Constitutia spaniola care i-a permis Madridului sa preia directia regiunii.

Opt dintre cei 70 de deputati alesi pe 21 decembrie sunt fie in inchisoare, fie in exil. Ei nu vor putea sa voteze, iar separatistii risca sa fie intr-o minoritate in parlamentul catalan. Ei ar putea lasa locul urmatorilor, dar, in acest caz, nici Carles Puigdemont, nici Oriol Junqueras nu ar putea candida la presedintia Generalitatii. Prin urmare, sesiunea din 17 ianuarie a Parlamentului Catalan convocata de Mariano Rajoy risca sa fie agitata. Unii mentioneaza un boicot al sesiunii. Altii cred ca alesii aflati in exil sau in inchisoare ar putea participa prin videoconferinta. Dar acest lucru ar necesita modificarea regulilor de procedura ale parlamentului. Anturajul lui Carles Puigdemont studiaza posibilitatea unei investiri la distanta. Cu exceptia cazului in care un nou tur de scrutin regional nu ii va pune pe toti de acord, potrivit Rador care citeaza Le Figaro.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro