Ce facem cu bugetul cercetarii?

Intrebarea de mai sus a aparut in urma ultimelor initiative ale Ministerului Cercetarii si Inovarii (MCI):

– Lansarea in 2017 a competitiei pentru Proiecte complexe realizate in consortii CDI (PCCDI). Conform datelor existente pe site-ul UEFISCDI (https://uefiscdi.ro/proiecte-complexe-realizate-in-consortii-cdi-pccdi), la aceasta competitie s-au depus 375 de proiecte si au fost finantate 87, rezultand o rata de succes de circa 23.2 %. Mai trebuie amintit ca bugetul competitiei a fost suplimentat de MCI cu 75.058.000 lei, si ca bugetele proiectelor au fost reduse cu 29,5 %, in special prin suprimarea cecurilor de tip A, B si C (care reprezentau intre 20 % si 22 % din valoarea totala a proiectului, in pachetul de informatii valoarea maxima a unui proiect fiind de 7.500.000 lei) si prin suprimarea cheltuielilor de management (maxim 5 % din valoarea proiectului). Rezulta ca reducerea efectiva a bugetelor a fost de numai 2.5 % pana la 4.5 %, cresterea consistenta a ratei de succes de la circa 13 % initial la peste 23 % la contractare datorandu-se in principal suplimentarii bugetului competitiei cu mai mult de 75 milioane lei.

– Lansarea competitiei pentru Programul Nucleu pe 2018, cu toate discutiile legate de procesul dublu de evaluare: pe de o parte proiectele au fost evaluate de specialisti desemnati de catre Colegiul Consultativ CDI (CCCDI), pe de alta parte de functionari din MCI (majoritatea membri in Consiliile de Administratie ale INCD-urile pe care le-au evaluat). In final au „triumfat” punctajele acordate de comisia MCI, sumele fiind repartizate mai mult sau mai putin arbitrar pentru un Program Nucleu care dureaza doar 9,5 luni in loc de 12. Rezulta ca MCI a facut o economie de 2,5 luni la finantarea Programelor Nucleu.

– Lansarea competitiei pentru noi instalatii de interes national (IIN). Aceasta competitie nu a fost inca finalizat, iar pe site-ul MCI nu apare nici o informare care sa explice intarzierea de la programul stabilit la finalul anului 2017. A inceput insa timid finantarea acelor IIN care sunt deja cuprinse HG 786/2014, bugetul prevazut pe 2018 fiind de 95.000.000 lei.

– Lansarea competitiei pentru investitii de la bugetul de stat. Suma alocata insa este de 22.500.000 lei, in loc de 25.000.000 lei cum apare in bugetul pe 2018 (http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/bugetul-pentru-cercetare/2018/buget2018.pdf) la capitolul „Investitii ale agentilor economici cu capital de stat”. Ceea ce se remarca imediat este suma foarte mica si faptul ca investitiile deja incepute in anii anteriori intra si ele la competitie. Un exemplu elocvent este al Conacului Otetelesanu de la Magurele, monument istoric de categoria 2-a (importanta regionala) si primul sediu al Institutului de Fizica Atomica (IFA). Reabilitarea acestui monument a fost inceputa in 2012, au fost investiti deja circa 15 milioane lei, dar anul acesta trebuie sa intre iar la competitie pentru a spera la obtinerea unei sume care sa permita avansul catre finalizarea lucrarilor (ar mai fi necesare circa 5 milioane, dar este greu de crezut ca vor fi acordate in 2018). Se pune legitim intrebarea, de ce investitiile deja incepute nu sunt considerate prioritare la alocarea fondurilor din bugetul de investitii al MCI si doar investitiile noi sa intre in competitie? O eventuala nefinantare in 2018, pe baza rezultatelor competitiei, ar insemna ca cele 15 milioane investite deja in Conac sunt bani rispiti, rezultand o grava inconsecventa in deciziile ANCSI-MCI. O alta problema este ca incheierea contractelor pentru investitii la jumatatea anului inseamna ca procedurile pentru achizitia lucrarilor nu pot fi demarate decat dupa jumatatea anului. Cum aceste proceduri sunt lungi si birocratice exista riscul ca fondurile alocate in urma competitiei sa nu poate fi consumate in 2018. Asta duce la pierderea fondurilor pentru anul urmator, deci o noua reducere a bugetului cercetarii.

– Afisarea listelor cu proiectele finantabile la competitiile PD (rata de succes in jur de 15 %) si TE (rata de succes aproape de 10 %). Cele doua competitii au bugete insumate de 85.000.000 lei. Solicitarea transmisa catre MCI de catre Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) de a dubla bugetul la aceste competitii nu a avut succes, desi la PCCDI s-a putut suplimenta bugetul cu mai mult de 75 milioane lei.

– Lansarea in dezbatare publica a pachetului de informatii pentru o competitie de sustinere a performantei institutionale. Bugetul competitiei este de 500.000.000 lei, cu 50.000.000 lei pentru 2018. Citirea pachetului de informatii arata ca:

• Competitia se adreseaza universitatilor si INCD-urilor acreditate sau certificate, insa ultima evaluare a acestor institutii dateaza din anii 2011-2013.
• Activitatea de cercetare si dezvoltare experimentala nu este activitate eligibila in proiectele de performanta institutionala.
• Grila de punctaj este astfel conceputa incat doar cateva universitati si INCD-uri mari sa obtina punctaj pentru o eventuala finantare.
• Finantarea este intre 3.000.000 lei si 7.000.000 lei pentru 3 ani, ceea ce inseamna intre 1.000.000 si 2.333.333 lei pe an. Pentru institutii de cercetare cu venituri de ordinul a 100.000.000 lei pe an (ex. IFIN-HH sau universitatile mari din Bucuresti, Cluj, Iasi) o astfel de suma este derizorie si nu rezolva nici probleme de infrastructura (cu limitare la 25 % din bugetul proiectului) si nici probleme de resursa umana (ex. plata decenta a cercetatorilor angajati in centrele de cercetare universitare).

Pachetul de informatii pus in dezbatere publica contine si unele cerinte cel putin ciudate, in conditiile in care se pare ca finantarea se acorda unei singure institutii de cercetare, exclusiv pe baza rezultatelor respectivei institutii. Cu toate acestea, la pagina 22 din pachetul de informatii exista un tabel care mentioneaza institutii partenere! Mai multe observatii la acest pachet de informatii se gasesc in Anexa la prezentul text. In conditiile actualului pachet de informatii se pare ca vor putea fi finantate maxim 30 de proiecte si nu toate cu suma maxima. Asumand o suma medie de proiect de 5.000.000 lei rezulta ca se pot consuma maxim 150.000.000 lei din cei 500.000.000 lei alocati. O noua economie la bugetul cercetarii!

Analizand cele de mai sus rezulta ca:

1. MCI aloca aproape 1 miliard de lei pentru competitii in cadrul subprogramului 1.2 din PN CDI 3, adica pentru Peformanta institutionala. Initiativa ar parea laudabila daca ar duce intr-adevar la o intarire a institutiilor de cercetare din tara astfel incat in cativa ani sa avem universitati in top 500 Shanghai sau INCD-uri care sa rivalizeze cu institute Max Planck sau Fraunhofer. Luate la bani marunti insa, se constata ca aceste proiecte nu duc nici decum la intarirea performantelor in cercetare. In primul rand sumele care revin unei institutii de cercetare sunt prea mici, intre 300.000 lei/an la proiecte PCCDI si in jur de maxim 2.300.000.lei la proiecte Peformanta institutionala. Aceste sume sunt insuficiente pentru o dezvoltare reala de infrastructura sau pentru a mentine resursa umana tanara in tara. In al doilea rand activitatile eligibile si indicatorii de rezultat au prea putine in comun cu cercetarea, fiind in unele cazuri chiar contradictorii.
2. MCI a gasit bani sa suplimenteze bugetul la PCCDI dar nu gaseste bani sa suplimenteze bugetul la PD si TE. Transmite in acest fel un mesaj descurajant catre comunitate in sensul ca a sustinut financiar o competitie cu rezultate contestate de multa lume dar nu sustine financiar competitii care ar ajuta la fixarea tinerilor cercetatori in tara.

O solutie simpla pentru MCI ar fi sa renunte la perconizata competitie Performanta institutionala si sa utilizeze bugetul de 500.000.000 lei astfel:

– 170.000.000 lei pentru dublarea bugetelor la competitiile PD, TE si PCCF, ceea ce ar duce la rate de succes comparabile cu cele de la PCCDI, transmitand in acest fel si un mesaj clar ca are grija de resursa umana. Cele 50.000.000 lei prevazuti pentru 2018 la performanta institutionala sunt arhisuficienti pentru a finanta un numar dublu de proiecte la PD, TE si PCCF.

– 330.000.000 lei pentru lansarea de noi competitii de tip PED, PTE, PCE sau altele, inclusiv proiecte in parteneriat intre institutii de cercetare de drept public si cele de drept privat.

Este decizia MCI cum va utiliza bugetul alocat in 2018. Pentru a avea institutii de cercetare puternice si competitive este esentiala mentinerea resursei umane, cata e, in tara si evaluarea obiectiva a tuturor institutiilor de cercetare (universitati, institute nationale, institute ale Academiei Romane si ale altor Academii) pentru a canaliza fondurile catre acelea care au potentialul de a progresa spre nivelul de excelenta solicitat de competitia globala in cercetare.

ANEXA

Observatii/comentarii la Pachetul de informatii „Performanta institutionala” (se gaseste la http://www.research.gov.ro/ro/articol/4774/si-inovarii-supune-dezbaterii-publice-pachetul-de-informa-ii-pentru-programul-1-dezvoltarea-sistemului-national-de-cercetare-dezvoltare-subprogram-1-2-performanta-institutionala)

Paginile 2-3:

Pagina 2 jos, se mentioneaza: „Creşterea vizibilității organizației, în aria sa de competență, este consecința obținerii de rezultate științifice cu impact ridicat pe plan internaţional (publicații științifice cu factor de impact mare, finanțări atrase din surse externe, schimburi de personal).”

Pagina 3 sus, se mentioneaza: “Indicatori de rezultat ai subprogramului:

• articole ştiinţifice publicate în reviste şi volume indexate (număr);

• recunoaşteri internaţionale la nivel individual (premii internaţionale, număr);

• brevete solicitate/ acordate/ puse în practică la nivel naţional şi internaţional (număr);

• doctoranzi (număr de absolvenţi);

• locuri de muncă în cercetare susţinute prin subprogram (ENI);

• mobilităţi susţinute prin subprogram (om x lună);

• instituţii finanţate care şi-au crescut sau menţinut nivelul de certificare CDI (număr);

• produse, tehnologii, metode, sisteme, servicii noi sau semnificativ îmbunătăţite (număr);

• oferta de servicii de cercetare şi tehnologice (număr oferte, indexate în platforma www.erris.gov.ro).“

Este evidenta discrepanta intre dezideratul de a publica in jurnale cu factor de impact mare si indicatorul de rezultat care se refera numai la numarul articolelor stiintifice, fara nici o referire la calitate si la factor de impact sau scor de influenta al articolului.

Pagina 3, se mentioneaza: “Finanțarea se va face în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în urma evaluării, după cum urmează:

96-100 puncte bugetul maxim este de maxim 7.000.000 lei.

91-95 puncte bugetul maxim este de maxim 6.000.000 lei.

86-90 puncte bugetul maxim este de maxim 5.000.000 lei.

81-85 puncte bugetul maxim este de maxim 4.000.000 lei.

76-80 puncte bugetul maxim este de maxim 3.000.000 lei.”

Modul de acordare a finantarii nu este fezabil pentru majoritatea institutiilor participante daca se aplica grila de punctaje de la paginile 24-27 (Anexa II.1 din Pachetul de informatii – Fisa de evaluare individuala). Observatii la aceasta grila:

– Criteriile sunt strict cantitative, fara nici o reflectare a calitatii jurnalelor unde sunt publicate articolele sau a conferintelor unde sunt sustinute comunicarile.

– Criteriile cantitative sunt strict extensive, fara nici un fel de normare la numarul de cercetatori, detinatori ai titlului de doctor, cadre didactice, etc. Pragurile sunt aceleasi si pentru universitatile mari, cu peste 1000 de cadre didactice si cercetatori, cat si pentru INCD-uri cu mai putin de 100 cercetatori. Normala este normare la personalul antrenat in activitatea de cercetare.

– Pragurile fixate in pachetul de informatii nu par a avea la baza o simulare anterioara a rezultatelor care deriva din aplicarea lor. O simulare simpla, bazata pe informatiile existente in baze de date internationale sau pe paginile web ale institutiilor de cercetare eligibile pentru aceasta competitie arata ca multe din institutii nu ar atinge nici macar pragul de 70 de puncte necesar pentru a fi luate in considerare pentru finantare, daramite pragul de 76 puncte necesar pentru o finantare cu suma minima de 3.000.000 lei.

– Criteriul legat de comunicari stiintifice ar trebui sa tina cont de faptul ca sunt din ce in ce mai putine conferinte care publica in volume lucrarile prezentate. Acestea sunt publicate fie in jurnale (numar limitat, cu procedura de analiza impusa de jurnal) sau in serii de Procceding (AIP, IOP, Elsevier, MRS, etc.). Ceea ce este uzual la conferinte este volumul de abstracte, dar acestea nu sunt indexate in baze de date.

– Criteriul citarilor este cu prag nerealist. Universitatile mari precum UPB, UB sau UBB, sau un INCD precum IFIN-HH, abia strang 20.000 citari pe Web of Science pe toata perioada 2014-2017, in conditiile in care majoritatea lucrarilor citate sunt lucrari derivate din mari colaborari internationale la CERN (ex. Atlas, Alice, etc.). Aceste lucrari au cate 3.000 si mai multi de autori, contributia autorilor din Romania fiind greu de cuantificat in aceste situatii. Atat la lucrari cat si la citari se impune o normare la numarul de autori pentru a avea o situatie corecta.

– Criteriul III-Resurse umane din grila este cel putin discutabil. Spre exemplu, o institutie cu 3 angajati, din care 2 se declara personal CD, poate obtine maxim de puncte. Pragurile stabilite pentru conducatorii de doctorat sunt iarasi discutabile, si nu par a fi indeplinite decat de cateva universitati. Nu se specifica daca acei conducatori de doctorat trebuie sa fie activi sau nu. Dupa cum se stie, INCD-urile nu au dreptul de a organiza studii doctorale, iar putinii conducatori de doctorat din INCD-uri sunt asociati la scolile doctorale din universitati. Ei unde vor apare, la universitate sau la INCD? Oricum, este exclus ca un singur INCD sa aiba mai mult de 10-20 conducatori de doctorat activi, cu doctoranzi inmatriculati la universitatile la care sunt asociati.

– Criteriul V-Managementul si calitatea mediului de cercetare. Pragurile sunt discutabile, fara normare la personal CD si fara raportare la un numar minim de proiecte. Se incurajeaza practic depunerea de proiecte la modul extensive, sa iasa la numar. Alta aberatie este legata de ratele de success. Spre exemplu, o institutie care depune 3 proiecte si castiga 2 va obtine punctaj maxim. Este cunoscut faptul, inclusive la nivel MCI, ca rata de success la competitii H2020 este mica (media este sub 10 %, iar granturile ERC din tara se numara pe degetele de la o mana). La nivel national competitiile se organizeaza rar, cu rate de success mici si cu grile de evaluare care se schimba de la o competitie la alta. Nu se tine deloc seama ca, in perioada 2014-2017, nu au fost organizate decat un singur rand de competitii aferente PN 3, unele din ele neincheiate inca (ex. PCCF).

– Nu se specifica ce fel de proiecte intra la criterul V, cel putin la nivel national. Ar fi anormal ca proiecte mici de mobilitate, cooperari bilaterale si premierea rezultatelor sa aiba aceeasi greutate cu proiecte PCE sau PCCF.

– Criteriul VII-Sustenabilitate financiara. Nu se specifica la ce anume se face raportarea pentru stabilirea procentelor. Criteriul se suprapune cu ultima parte a criteriului Rezultate din domeniul cercetarii-dezvoltarii, partea cu venituri.

Pagina 5: punctele d. si h. de la 2.2.2 Conditii specifice de eligibilitate se repeta. In text se face referire la institutii de invatamant superior acreditate sau INCD-uri certificate. In perioada 2014-2017 nu s-a desfasurat nici un process transparent de acreditare sau certificare a universitatilor sau INCD-urilor

Pagina 6: 2.3 Categorii de activitati admise pentru finantare in cadrul proiectelor. Sunt mentionate numai activitati suport, activitati conexe sau activitati de inovare care nu necesita cercetare stiintifica sau dezvoltare experimentala. Activitatile propriu-zise de cercetare sunt deci excluse de la finantare, ceea ce este in totala contradictie cu indicatorii de rezultat specificati la pagina 3, toti indicatorii mentionati necesitand si activitati CD pentru a fi realizati.

Pagina 6: 2.4 Categoriile de cheltuieli. Desi in paragraful precedent activitatile CD sunt excluse, paragraful 2.4 face referire la “…cheltuieli pentru activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării…”. Este evidenta inconsecventa pachetului de informatii in privinta cheltielilor eligibile.

Paginile 9-10: in tabelul cu indicatorii de performanta nu se face referire la rate de success procentuale, asa cum se cere in grila de evaluare individuala la paginile 24-27. La pagina 11 sus exista o indicatie **** “Vor fi consemnate patru categorii: sub 25 %, intre 25 % si 50 %…” dar nu se explica la ce face referire aceasta indicatie.

Alte observatii:

– In Pachetul de informatii se specifica doar angajamentul Romaniei de a atrage 1 % fonduri pentru cercetare din mediul privat. Nu se specifica nimic despre faptul ca finantarea publica a cercetarii este departe de tinta de 1 % pe care Romania s-a angajat sa o atinga in 2020.

– La pagina 15 sunt specificate criteriile dupa care se face departajarea in caz de punctaj egal dupa evaluarea in panel. Este ciudat faptul ca primul criteri de departajare este Infrastructura CDI si nu Recunoasterea si prestigiul organizatiei sau Rezultatele CD.

– Nu se specifica ce baze de date sunt acceptate la evaluare, si nici cum vor face evaluatorii verificarea datelor completate de catre institutiile participante. In criteriile CNATDCU sau CNCS se face referire la Web of Science sau evantual Scopus, AIP si alte baze de date similare.

– Exista la pagina 8 un tabel cu cele mai citate 20 de lucrari, unde se cere completarea cu lucrarile care citeaza lucrarea respectiva. Un astfel de tabel ar lua foarte mult timp pentru a fi completat, in cazul lucrarilor cu mii de citari. Ar trebui trecut numai numarul de articole care citeaza, fara auto-citari.

Pachetul de informatii in forma actuala are multe aspecte discutabile, unele din ele parand chiar rupte de realitate. Grila de evaluare trebuie sa contina praguri realiste, cu normare la personalul de CD implicat.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro