Sari direct la conținut

Ce reprezintă numele noii ere imperiale a Japoniei – Reiwa. De la origini, la semnificație și selecție

HotNews.ro
Noua era japoneza, Foto: Captura YouTube
Noua era japoneza, Foto: Captura YouTube

Japonia a anunțat luni, 1 aprilie, că Reiwa va fi numele noii ere imperiale care va începe pe 1 mai, când prințul Naruhito se va urca pe Tronul Crizantemei, scrie Reuters, citat de The Straits Times. El îl va înlocui pe tatăl său, care va abdica pe 30 aprilie, finalizând cei 31 de ani ai erei Heisei.

Era imperială, denumită și „gengo”, este folosită în documente, ziare, calendare și monede. Reprezintă modul în care japonezii numără anii, deși calendarul vestic devine din ce în ce mai comun.

Originea Gengo

Japonia a importat sistemul calendarului imperial din China în urmă cu 1.300 de ani. Japonia a avut 247 nume de ere. Înainte, numele erau schimbate în mijlocul domniei, cum ar fi după dezastre, dar începând cu era Meiji (1868 – 1912), practica „un împărat, o eră” a fost adoptată.

Au fost patru nume de ere în perioada modernă: Meiji, Taisho (1912-1926), Showa (1926-1989) și curenta Heisei.

Era Showa simbolizează perioada tumultoasă care a început cu militarizarea Japoniei și al doilea război mondial, urmată de renașterea națiunii din cenușă și transformarea sa într-o putere economică globală. Heisei este cunoscută pentru căderea și bula economică, urmată de anii de deflație, precum și de cutremurul din 11 martie 2011, tsunami și dezastrul nuclear de la Fukushima.

Heisei, nume derivat din literatura chineză clasică, înseamnă: atingerea păcii.

Au fost apeluri de a renunța la sistem după ce Japonia a fost înfrântă în 1945, în cel de-al doilea Război mondial, însă o lege adoptată în 1979, susținută de conservatori, a oferit un nou temei juridic.

Procesul de selecție

Conform liniilor directoare moderne, numele erei ar trebui să fie adecvat idealurilor națiunii, să fie alcătuit din două caractere chinezești, pentru a fi ușor de citit și scris, să nu fi fost folosite într-o combinație anterioară și să nu fie folosit în mod curent.

Cercetătorii și birocrații întocmesc o listă, iar Cabinetul ia decizia finală. Împăratul nu alege „gengo”.

Cele două caractere alese pentru Reiwa înseamnă „ordine” sau „comandă”, „pace” sau „armonie”, potrivit Reuters.

Nikkei Asian Review spune că „rei” se poate traduce, pe lângă „comandă”, ca „de bun augur”, iar „wa” – „pace” sau „armonie”

În mod tradițional, caracterele sunt selectate din textele antice chinezești, dar de data aceasta, au fost luate dintr-o colecție de poezii clasice numită Manyoshu.

Conform Nikkei Asian Review, Manyoshu datează din perioada 600 – 759.

Tetsugi Atsuji, cercetător al caracterelor chinezești la Universitatea din Kyoto, a declarat că „rei” transmite o imagine a sezonalității cu schimbarea împăratului precum și bucuria păcii.

Rei poate însemna, de asemenea, ordine, caracterul arătând că cineva spune ceva unei persoane îngenuncheate, a mai spus Atsuji. El a adăugat, totuși, că noul nume al erei conferă impresia „impresia blândă de a aduce pacea în lume”

Deoarece denumirea erei este uneori abreviată cu prima literă în engleză, gengo nu începe cu inițialele epocii moderne anterioare: M, T, S sau H.

Folosire din ce în ce mai rară

Folosirea erei imperiale e în scădere ușoară, în timp ce Japonia devine din ce în ce mai interconectată cu economia globală.

Un recent sondaj al unui ziar a arătat că 34% din populație folosește gengo în viața de zi cu zi. Alți 34% folosesc ambele, adică gengo și calendarul vestic, iar restul folosesc în general sistemul vestic.

În 1975, 82% foloseau în principal gengo, 13% foloseau ambele calendare, iar restul în principal pe cel vestic.

Oficiile orașelor și agențiile guvernamentale folosesc în principal sistemul imperial în hârtiile lor și în cel informatic, în timp ce companiile folosesc în general calendarul vestic.

Oficiali fără telefoane

Imaginea înaltului oficial al guvernului Keizo Obuchi de când a anunțat numele erei Heisei, pe 8 ianuarie 1989, ținând o placă albă înrămată cu caracterele scrise în cerneală neagră este una care a rămas în memoria multor japonezi.

De data aceasta, Yoshihide Suga a făcut onorurile în direct la televizor.

Pentru a se asigura că numele nu se va scurge în spațiul public, oficialii au trebuit să renunțe telefoanele mobile și să păstreze tăcerea până la anunț.

În loc să aștepte ca noul împărat să preia frâiele, guvernul a decis să anunțe numele cu o lună mai devreme. Asta va oferi timp companiilor de software și imprimante să se pregătească.

Surse: Reuters, The Straits Times, Nikkei Asian Review.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro