Ce s-a mai intamplat cu fondurile UE in ultima jumatate de an: decalaj mare intre ritmul contractarii proiectelor (bun) si cel al platilor catre beneficiari (foarte slab)

Vestea cea mai buna pe anul acesta, in ceea ce priveste atragerea fondurilor structurale europene: valoarea proiectelor cu contracte de finantare semnate, pana la data de 30 iunie, acopera in proportie de peste 90% banii alocati de UE pentru 2007-2009 – circa 36,1 miliarde lei. Rata de contractare a proiectelor a avansat cu circa 17 puncte procentuale in ultima jumatate de an. Vestea proasta este ca platile, adica gradul de cheltuire efectiva a fondurilor a avansat foarte lent: numai 3 puncte procentuale, rata de absorbtie a fondurilor fiind de numai 15,49% (raportat la 2007-2009).

Datele mentionate reies din tabelele atasate – situatia publicata de Ministerul Finantelor Publice la 31 ianuarie 2010 si, respectiv, 30 iunie 2010.

Se poate observa ca valoarea proiectelor contractate este de 32,82 miliarde lei, la 30 iunie 2010 aproape cat intreaga suma alocata de UE pe perioada 2007-2009 (36,1 miliarde lei). Teoretic, fondurile sunt „angajate” oficial pe proiecte.

Cu toate acestea, ritmul in care banii ajung la beneficiari (platile) este foarte slab: numai 15,49% din banii alocati de UE (raportat la 2007-2009) au ajuns efectiv in buzunarul beneficiarilor.

In alte cuvinte, cateva concluzii bazate pe aceste cifre:

• – exista suficiente proiecte (peste 17.000 depuse), multe au fost aprobate (peste 4.000)
• – autoritatile de resort au recuperat, partial, intarzierea evaluarilor, semnand cateva sute de contracte in acest an (in total, peste 3.000 de proiecte contractate)
• – ritmul semnarii contractelor a avansat de 7 ori mai rapid decat cel al platilor, asadar beneficiarii au dificultati la derularea proiectelor si/sau autoritatile intarzie sa ramburseze cheltuielile.

Cifrele nu fac decat sa confirme declaratiile recente ale beneficiarilor de finantare si autoritatilor de resort. Pe scurt, tabloul este urmatorul:

• Beneficiarii au dificultati la derularea proiectelor (financiare, in majoritatea cazurilor), depun cererile de rambursare cu intarziere, autoritatile descopera greseli/lipsuri in documente, asadar au probleme in a le aproba. Pe langa aceasta, se adauga si problemele proprii ale autoritatilor care analizeaza dosarele, precum lipsa de personal, care intarzie odata in plus intregul proces.

Legat de problemele rambursarii cheltuielilor catre o serie de beneficiari, una din autoritatile de management a intocmit chiar o lista cu greseli frecvente pe care acestia le fac (citeste detalii aici). Ramane sa speram ca beneficiarii vor invata rapid sa evite aceste greseli si sa iasa la lumina, din hatisul birocratic.

Ce alte solutii au mai aparut pentru a rupe acest „lant al slabiciunilor”? Avansul acordat beneficiarilor este una din deciziile recente, binevenita ca idee, insa este in mare parte blocata de solicitarea scrisorii de garantie bancara.

Masurile care ar avea cu adevarat impact se lasa inca asteptate:

– sprijin prin garantarea sumelor pentru care este necesara scrisoarea de garantie bancara

– sprijin prin garantarea creditelor pentru sumele care sunt necesare cofinantarii proiectelor

– asigurarea unui numar necesar de functionari in autoritatile de resort

​