Cele mai sarace tari din zona euro nu mai vor sa dea bani pentru Grecia: Sa explici oamenilor ca trebuie sa dam bani grecilor, cu salariile si pensiile lor? Imposibil

Fostele republici comuniste care au devenit intre timp membre ale zonei euro cu pretul unor lungi ani de austeritate si a unor reforme dureroase nu dau dovada de prea multa simpatie fata de Grecia, afirmand chiar ca eurozona ar supravietui foarte bine in fata „Grexit”-ului, scrie AFP.

Intr-un interviu acordat Financial Times, premierul Slovaciei Robert Fico a exclus sec orice ajutor suplimentar din partea tarii sale pentru Grecia, afirmand ca priveste cu „calm” o eventuala iesire a acestei tari din zona euro.

„Nimeni din Europa nu vrea sa dea bani Greciei”, a afirmat seful guvernului slovac de stanga, adaugand ca i-ar fi „imposibil sa explice opiniei publice ca ‘saraca’ Slovacie trebuie sa subventioneze Grecia”.

„Sa explici oamenilor ca trebuie sa dam bani grecilor, cu salariile si pensiile lor? Imposibil. Imposibil”, a subliniat el.

Austeritate si reforme

Slovacia, tara cu 5,4 milioane de locuitori si membra a zonei euro din 2009, amenintase deja in iunie 2012 ca va cere iesirea Greciei din Zona euro in cazul in care Atena nu aplica un plan de austeritate in schimbul ajutorului international care a salvat tara de faliment.

Potrivit Estoniei, tara cu 1,3 milioane de locuitori, o eventuala iesire a Greciei din zona euro ar avea un impact slab asupra monedei unice europene.

„Zona euro este cu siguranta mai stabila si mai puternica decat era in urma cu cinci ani iar iesirea ipotetica a unuia dintre membrii sai nu ar trebui sa aiba decat un impact slab”, a declarat ministrul estonian de Finante, Maris Lauri.

„Daca datorezi atati bani altora si ai primit atatia banii din partea lor, ar trebui sa taci si sa incerci sa fii cat mai politicos posibil, sa te intelegi cu toata lumea”, afirma si eurodeputatul liberal estonian Kaja Kallas.

„Ei au, totusi, o atitudine diferita. Par sa ne spuna: voi ne datorati noua bani, poporul nostru sufera, ne-ati facut o nedreptate. Uita ca si alte popoare sufera”, a spus aceasta.

Fosta republica sovietica, Estonia s-a alaturat zonei euro in 2011, inaintea Letoniei (2014) si a Lituaniei (2015). Lovita de criza in anii 2008-2009, Estonia a reusit sa-si redreseze economia cu pretul unei cure de austeritate fara precedent.

„O intreprindere socialista”

PIB-ul Letoniei s-a redus cu aproape 25% intre 2008 si 2009, cea mai mare reducere in timpul crizei mondiale. Ea a reusit sa-si redreseze economia, gratie unui plan de salvare al FMI si UE care prevedea reductii drastice de pensii si salarii, cu relativ putine prosteste sociale.

Letonii considera ca exista o singura cale pentru Grecia: austeritatea.

Potrivit ministrului leton de Finante, Janis Reirs, „cooperarea cu Grecia nu poate fi fondata decat pe programul de ajutor financiar existent, cu conditii clare”.

Doar „reforme structurale profunde” pot salva Grecia, spune si Andris Strazds, economist la banca centrala a Letoniei.

„Guvernul grec se comporta ca un direct al unei intreprinderi socialiste neeficiente, care cere o relaxare a obligatiilor bugetare”, a spus acesta.

Fostul sef de guvern lituanian Andrius Kubilius, care si-a sacrificat el insusi 25% din salariu in 2009, impartaseste aceasta parere.

„Politica de austeritate este singurul remediu pentru noi si nu vad motivul pentru care grecii nu il aplica”, a declarat el, avertizand ca „populismul” grec este periculos pentru Europa.