Comisia Europeana vrea sa renunte la impunerea unor reguli stricte pentru exploatarea gazelor de sist, urmand sa publice doar o recomandare

Comisia Europeana intentioneaza sa adopte o recomandare care includa un set de cerinte minime in vederea explorarii si exploatarii gazelor de sist, se arata intr-un proiect de comunicare al Comisiei, document obtinut de HotNews.ro. Practic, autoritatile de la Bruxelles renunta la aprobarea unei directive europene care impuna prevederi stricte, mai ales in in privinta standardelor de mediu, preferand varianta unei recomandari, aceasta neavand caracter obligatoriu. Comisia face, astfel, un pas inapoi in privinta legiferarii gazelor de sist, in urma unor reactii venite din partea unor state precum Marea Britanie, Polonia, Romania si Estonia care doresc diversificarea resurselor de energie.

Potrivit proiectului de comunicare, Comisia va monitoriza modul in care sunt aplicate principiile propuse si va prezenta un raport Parlamentului European si Consiliului in termen de 18 luni de la publicarea Recomandarii in Jurnalul Oficial si, daca este necesar, ar putea decide sa prezinte propuneri legislative.

Care sunt cerintele minime care vor fi incluse in recomandarea pentru statele membre

Statele membre vor face o evaluare strategica de mediu inaintea acordarii autorizatiilor pentru explorarea si exploatarea gazelor de sist
Vor fi efectuate evaluari ale riscurilor specifice exploatarilor, atat a celor din subteran, cat si a celor de la suprafata, astfel incat sa se poata decide daca o anumita zona este potrivita pentru explorarea si explotarea gazelor de sist in conditii de siguranta.
Vor fi realizate analize de baza a unor elemente precum apa, aerul si seismicitatea, care sa reprezinte referinte pentru monitorizarea ulterioara sau in caz de incident.
Populatia va fi informata cu privire la substantele chimice folosite in fracturarea hidraulica, la compozitia apelor uzate, la datele de baza si la rezultatele monitorizarilor. Practic, trebuie furnizate catre autoritati si populatie informatii concrete referitoare la potentialele riscuri.
Va fi asigurata izolarea sondelor in mod corespunzator pentru a se evita contaminarea in subteran.
Va fi evitata eliberarea de gaze in atmosfera, iar arderea controlata de gaze va fi redusa la minim, in vederea atenuarii efectelor negative ale emisiilor.

Statele membre trebuie sa se asigure ca societatile petroliere utilizeaza cele mai bune tehnici disponibile si ca aplica cele mai bune practici din industrie de prevenire, gestionare si reducere a riscurilor asociate cu activitatea de explorare si exploatare. De asemenea, trebuie sa se asigure ca ofera transparenta maxima asupra operatiunilor de explorare si exploatare si ca isi imbunatatesc in mod constant tehnologiile si practicile de operare.

Pentru o gestionare corespunzatoare a riscurilor, statele membre trebuie sa se asigure ca procedurile de autorizare sunt realizate in mod corespunzator. In plus, trebuie consultati cetatenii din timp, inainte de inceperea operatiunilor.

Comisia va monitoriza indeaproape punerea in aplicare a recomandarii si va pune la dispozitia publicului situatia din statele membre. Acestea sunt invitate sa puna in aplicate cerintele minime prevazute in recomandare in termen de 6 luni de la publicare.

Potrivit documentului Comisiei Europene, exista inca incertitudini cu privire la volumul exact al rezervelor de hidrocarburi neconventionale in UE. Totusi, acestea sunt considerate a fi semnificative. Rezervele recuperabile de gaz de sist sunt estimate la circa 16 trilioane metri cubi in Europa. Insa, la nivelul UE, nu a fost obtinuta pana acum productie comerciala, desi au fost efectuate cateva teste pilot. Productia comerciala ar putea incepe in 2015 in statele membre mai avansate. Productia de gaze de sist ar putea compensa scaderea productiei de gaze conventionale in UE si ar putea sa acopere aproximativ 10% din necesarul de pana in 2035.

Insa, expertii din domeniu sunt de acord ca extractia gazelor de sist duce la riscuri de mediu mai mari comparativ cu cele in cazul exploatarii gazelor conventionale, se mai arata in document. Acesta din cauza tehnicii utilizate si din cauza ca exploatarile acopera zone mult mai largi. In plus, productivitatea sondelor de gaze de sist este mai mica decat in cazul sondelor conventionale si sunt necesare mai multe puturi de foraj. Unele dintre aceste riscuri au si implicatii transfrontaliere, de exemplu in cazul poluarii aperi sau a aerului. Unul dintre principalele riscuri de mediu este contaminarea apelor subterane si de suprafata din cauza substantelor chimice utilizate in procesul de fracturare hidraulica pe orizontala. In procesul de fracturare se foloseste un amestec format din apa, nisip si substante chimice care este injectat sub presiune mare pentru a sparge roca. Un alt risc este legat de impactul asupra cantitatilor de apa. In conditiile in care se utilizeaza cantitati uriase de apa, exista riscul reducerii cantitatilor de apa utilizate in alte scopuri (industrie, agricultura, apa potabila).

Calitatea solului poate fi, de asemenea, afectata negativ de scurgeri de substante chimice. Si aerul poate fi contaminat din cauza emisiilor de metan. Un alt risc este cel fragmentarii terenurilor si afectarii traficului rutier local, cu consecinte pentru comunitatile locale si biodiversitate. Acest risc trebuie pus in contextul utilizarii unor terenuri in alte scopuri, precum agricultura sau turism. Alte riscuri se refera la posibile cutremure induse.

In toamna anului trecut au aparut informatii potrivit carora Comisia Europeana pregateste un pachet legislativ strict in domeniul gazelor de sist. Comisia Europeana urma sa propuna o directiva privind carburantii neconventionali similara altor legislatii referitoare la apele uzate si la evaluarile privind impactul asupra mediului. Insa tari precum Marea Britanie, Polonia, Romania si Estonia au avut obiectii cu privire la aceasta intentie. Acesta este si motivul pentru care se opteaza pentru o varianta mai usoara, si anume cea a Recomandarii.