Cât de mare este pericolul ca planșeul de beton care traversează Piața Unirii să se prăbușească? Expert: „Dacă îl lăsăm așa, Dumnezeu știe, că nimeni nu poate să facă o predicție”

Planșeul peste Dâmbovița din Piața Unirii este practic un pod peste canalul prin care trece râul. Începe în zona unde Dâmbovița intră în subteran și se termină acolo unde iese. Este vorba de o fâșie de beton, cu o lățime de circa 25 metri, care merge pe sub Parcul Unirii, în diagonală. Este un pericol real de colaps? Ce legătură are planșeul cu pasajul subteran din Piața Unirii? Ce înseamnă consolidarea celor două structuri pentru traficul din centrul Capitalei?

Am vorbit cu Conf. univ. dr. ing. Ionuț Răcănel, directorul Departamentului de Rezistența Materialelor, Poduri și Tuneluri din Universitatea Tehnică de Construcții București, și unul dintre specialiștii care au participat la elaborarea expertizei pasajului și a planșeului peste Dâmbovița.

În primul rând ce este planșeul peste Dâmbovița, pe unde trece și cât de mare este?

Poate mulți își imaginează că este o structură uriașă, cât toată Piața Unirii care acoperă intrările la metrou, galeriile și pasajul rutier subteran. Nu este însă așa. Este vorba despre un pod peste canalul Dâmboviței, din locul în care râul intră în subteran, până când iese. Peste acest planșeu a fost turnat asfalt, în dreptul căilor de circulație, iar în zona Parcului Unirii s-au amenajat spații verzi și alei.

„Planșeul începe în zona Hanul lui Manuc, în dreptul Străzii Căldărari, unde intră în subteran Dâmbovița și se termină acolo unde râul iese la suprafață, la intersecția bd. Unirii cu bd. Dimitrie Cantemir. Merge pe sub Parcul Unirii, pe diagonală. Lățimea aproximativă este de 22-25 de metri. Grosimea planșeului este variabilă, zic eu între 80 și 120 cm. Practic este un pod peste Dâmbovița”, a explicat inginerul Ionuț Răcănel.

În ceea ce privește starea planșeului, acesta este degradat, însă degradările sunt normale pentru vechimea structurii, a explicat inginerul.

„Sunt degradări severe, altele mai puțin severe. Practic tot acest planșeu stă pe niște cadre de beton armat. În anumite locuri există rigle a căror secțiune este diminuată, s-au desprins bucăți de beton, există armături secționate. Peste cadrele acestea prefabricate sunt niște predale de beton și anumite predale au cedat în timp. Mai sunt niște degradări severe la niște stâlpi, unde practic cămășuiala făcută la consolidare a cedat și trebuie refăcută. Betonul este expulzat în anumite locuri, exfoliat în alte locuri sunt și armături corodate. În alte locuri sunt armături îndoite. Nu sunt niște degradări anormale la vechimea structurii, le întâlnim la orice fel de pod care are o vechime similară”, a explicat Ionuț Răcănel.

Întrebat dacă există pericolul ca planșeul să se prăbușească, inginerul spune că planșeul trebuie reparat cât mai repede, dar nu există în acest moment pericol de colaps.

„Nu există un pericol iminent de colaps. Sigur că nu este normal să rămână așa, lucrările ar trebui să înceapă de mâine dacă mă întrebați, dar nu e normal să lansăm astfel de zvonuri. Sigur, dacă îl lăsăm așa, Dumnezeu știe, că nimeni nu poate să facă o predicție, cade mâine, poimâine, asta depinde de foarte mulți factori, ce circulă prin Piața Unirii, nivelul de vibrații, de șoc, dar asta nu se întâmplă acum și nu știu nici dacă se întâmplă peste 10 ani, chiar dacă nu se intervine”, a explicat acesta.

Pentru efectuarea lucrărilor de consolidare trebuie făcută însă săpătură deschisă, iar asta înseamnă că atunci când se lucrează pe segmentele de sub arterele de circulație, traficul trebuie oprit sau deviat, a explicat inginerul. Iar lucrarea va dura aproximativ 3-4 ani, dacă lucrurile merg bine, sunt bani și organizarea este făcută cum trebuie.

Există vreo legătură între planșeul peste Dâmbovița și Pasajul subteran Unirii?

Cele două sunt structuri independente însă se intersectează în in zona intersecției bd. Unirii cu bd. Dimitrie Cantemir, în sensul că pasajul trece pe sub canalul Dâmboviței.

„Dacă ar fi să ne uităm în secțiune, în subteranul Pieței Unirii, avem planșeul, cuva Dâmboviței, practic canalul cu apă curată, Pasajul Unirii, metroul și jos de tot, caseta Dâmboviței, adică colectorul de ape murdare”, a explicat inginerul Ionuț Răcănel.

Lucrările făcute până acum de Primăria Sectorului 4, care au costat circa 12 milioane de lei, au vizat punerea în siguranță a pasajului, iar lucrările de consolidare urmează.

„La pasaj, ce s-a făcut în prima etapă, din punctul meu de vedere a fost o cosmetizare, dar care erau absolut necesară, ca să nu cadă plăcile de granit peste trecători. Suporții aceia de oțel pe care au fost prinse plăcile de granit s-au degradat în timp și au început să cadă plăcile. Deci e bine că s-a făcut. Nu s-a intervenit deloc la structura de rezistență”, a explicat Răcănel.

Cu lucrările de cosmetizare s-a mai tăiat din înălțimea pasajului? Inginerul spune că da, dar nu s-a luat din gabarit, ci s-a folosit spațiul ocupat de cabluri înainte.

„Cred că 10 cm s-au luat, dar gabaritul nu a fost redus, în jos nu se putea merge, s-a frezat stratul de uzură și s-au pus cei 10 cm de asfalt la loc. Probabil de la tavanul fals s-au mai redus 5-7 cm de la partea superioară, dar oricum, nu se putea conta pe 3,70 cm înainte fiindcă erau niște cabluri agățate de grinzi, deci oricum ele ieșeau din gabaritul grinzilor. Acum acele cabluri sunt acoperite de tavanul fals. Ca să fim corecți, s-a redus puțin din înălțime, dar nu semnificativ. Și să știți că nici înainte nu încăpeau autocarele. Dacă vă uitați la ce poze avem noi în expertiză, toate grinzile din interiorul pasajului sunt lovite de la accidente. Și înainte se loveau, dar nu era atât de mediatizată treaba”, a explicat Răcănel.

Expertiza făcută de grupul de experți din care a făcut parte și inginerul arată că pasajul trebuie consolidat, iar grinzile trebuie înlocuite. Recomandarea este ca în timpul înlocuirii grinzilor să fie înălțat cu 50-60 cm ca prin pasaj să poată circula și mașinile mai înalte, și să fie eliminată restricția de 3,5 m.

„Pasajul este o structură casetată, are un radier gros de 1 m și jumătate, la partea de jos și partea de sus este constituită din grinzi prefabricate. Cum am recomandat și în expertiză, grinzile de la partea superioară trebuie înlocuite pentru că prezintă degradări. Noi am sugerat ca atunci când se desfac grinzile să fie înălțat și pasajul cu 50-60 cm, dacă tot se schimbă structura de rezistența. Problema este că această mărire a gabaritului în pasaj se poate face, dar trebuie făcută o sistematizare a zonei, pentru că trebuie făcută o regândire a circulației apei din precipitații, adică nu se poate înălța foarte mult pasajul. Mai sunt de făcut lucrări de consolidare la pereți”, a explicat Răcănel.

Ca și în cazul planșeului, lucrarea nu se poate face în subteran, trebuie decopertat asfaltul pe toată lungimea pasajului, pe bucăți. Lucrarea durează însă mai puțin, circa 1 an, estimează Răcănel.

Când a fost făcut planșeul din Piața Unirii și când au avut loc ultimele reparații?

Planșeul a fost făcut în anii `30, însă la vremea respectivă era puțin mai lung, până în dreptul Palatului Justiției, însă în anii `80 bucata dintre Palatul Justiției și Piața Unirii a fost demolată.

„Foarte multe date referitor la proiectul inițial nu am găsit. Pot să vă spun că el a fost făcut în jurul anilor 1932-1934. Înăuntrul planșeului am descoperit două poduri din acelea vechi, din piatră, aflate într-o stare perfectă de conservare. Ele au fost practic îngropate și au rămas în interiorul planșeului, nu încurcă cu nimic, probabil le-au îngropat ca să nu le mai demoleze. Planșeul inițial a fost gândit să înceapă de la Piața Națiunile Unite, dar nu a fost construit așa, ci doar până în dreptul Palatului de Justiție, iar după regularizarea Dâmboviței a rămas doar porțiunea de azi”, a explicat Răcănel.

În anii `80 s-a intervenit la structura de rezistență a planșeului, s-au reabilitat cadrele de beton, s-a făcut o structură nouă pe anumite porțiuni la planșeu, dar la structura de bază nu s-a umblat, stâlpii au fost doar cămășuiți, nu s-au înlocuit alte elemente, a explicat Răcănel.

Bani de la Guvern pentru consolidarea planșeului

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a propus un proiect de ordonanță de urgență prin care introduce în Planul de investiții „Anghel Saligny” proiectul primăriei Sectorului 4 „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”. Suma de alocat este de 750.751.800 de lei, din ea urmând a se finanța doar cheltuielile eligibile aferente obiectivului „Planșeu peste râul Dâmbovița din Piața Unirii”.

În nota de fundamentare și preambulul proiectului de ordonanță de urgență se vorbește clar despre pericolul prăbușirii planseului care prezință elemente de degradare structurală.

„În urma expertizei efectuate de subdiviziunea administrativ-teritorială Sectorul 4 al Municipiului București și transmisă Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a rezultat că structura de rezistență a planșeului Unirii, situat în Municipiul București, zona Piața Unirii și care acoperă râul Dâmbovița între intersecția dintre străzile Căldărari, Halelor și Bulevardul Dimitrie Cantemir, prezintă o serie de degradări la elementele structurale, care pot avansa rapid și care impun o serie de lucrări de intervenție pentru a evita un eventual colaps nedorit al structurii sau a unor părți din aceasta”, se arată în document.