Cum a fost pregatit terenul in domeniul energetic pentru investitorii chinezi. Cateva mari semne de intrebare

Din 13 documente semnate, luni, la Palatul Victoria, intre partea romana si cea chineza, 6 sunt in domeniul energiei. Mai mult, singurul document referitor la o afacere privata, semnat in cadrul unei ceremonii speciale la Guvern, tot in domeniul energiei este. Dintre cele 6 documente au iesit in evidenta un memorandum de intelegere si o scrisoare de intentie in domeniul proiectelor nucleare, o scrisoare de confort pentru hidrocentrala Tarnita-Lapustesti si acordul privat între MINGYANG Wind Power Group si PAUNESCU Corporation.

Cooperare in domeniul nuclear inseamna si tehnologie chineza?

In domeniul energiei nucleare au fost semnate doua documente: un memorandum de ințelegere intre Departamentul pentru Energie din Romania si Administrația Nationala pentru Energie din China, pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare si o Scrisoare de intenție intre SN Nuclearelectrica si General Nuclear Power Corporation (CGN). Nu e clar ce prevede memorandumul semnat de Departamentul pentru Energie, insa cel dintre Nuclearelectrica si CGN se refera, cu siguranta, la constructia Reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, proiect evaluat la peste 6 miliarde euro. Insa in ce conditii ar putea veni chinezii sa construiasca cele doua reactoare? Aceasta companie este fosta „Guandong” care s-a aratat interesata de reactoarele 3 si 4 inca din 2011. In 2011, se ajunsese chiar la un acord de confidentialitate privind accesul companiei chineze la documentatia proiectului privind construirea reactoarelor. Au fost cateva discutii chiar si in perioada guvernarii Boc, dar toate negocierile s-au blocat in momentul in care chinezii au incercat sa-si impuna conditiile. Una dintre ele, poate cea mai importanta, era utilizarea propriei tehnologii, nu cea candadiana (CANDU), agreata atat de autoritatile romane, cat si de Comisia Europeana.

Vezi aici mai multe detalii legate de proiectul reactoarelor 3 si 4

In vara, in timpul vizitei sale in China, premierul Victor Ponta a scapat o declaratie despre investitorul chinez care ar urma sa vina cu propria tehnologie. „Pot sa spun direct: orice companie, nu doar compania chineza, daca ar fi si o companie europeana si ar fi vorba de aceleasi conditii, da, suntem dispusi sa dam pachetul majoritar. In momentul in care le cerem sa vina cu finantarea, cu tehnologia de constructie, nu vine nimeni sa-ti dea si bani si tehnologii si totusi sa ramai stapan”, a spus Ponta in timpul vizitei sale in China. Cateva zile mai tarziu, Ponta sustinea ca este o dezinformare faptul ca firma chineza ar urma sa utilizeze propria tehnologie. „România nu poate construi la Cernavodă decât pe tehologie Candu, că aşa avem licenţa de la Comisia Europeană şi nu se poate altceva”, a spus Ponta in cadrul prezentarii din luna iulie aplanului national de investitii strategice.

A fi sau a nu fi procedura de selectie in cazul Tarnita-Lapustesti

Tot la Guvern a fost semnata o scrisoare de confort pentru Tarnita-Lapustesti intre compania de proiect Hidro-Tarnita si compania chineza Sinohydro. Si proiectul hidrocentralei Tarnita-Lapustesti este un proiect mai vechi, evaluat la peste 1,2 mld euro, discutii cu partea chineza fiind purtate inca din perioada guvernarii Boc. Este un proiect atat de vechi, incat se vorbea despre el inca din anii ’80, din partea romana fiind implicata compania Hidroelectrica. Dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie reiese ca Departamentul pentru energie, prin Hidroelectrica, a furnizat o serie de informatii legate de proiectul mamut de 1,2 miliarde de euro Tarnita-Lapustesti catre doua companii chineze, Gezhouba Corporation si Sinohydro. Potrivit membrilor CS, sunt cel putin doua probleme legate de Tarnita-Lapustesti. Prima este legata de furnizarea unor informatii catre doua companii, existand riscul acordarii unui tratament preferential. A doua este lipsa unui studiu care sa demonstreze profitabilitatea proiectului. „Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa”, spunea Remus Borza, presedintele CS, conform inregistrarii. Insa, chinezii nu beneficiaza doar de informatii legate de proiectul Tarnita, ci si de alte proiecte. „Daca noi dorim sa le dam informatii despre proiecte viitoare pe care noi vrem sa le licitam, asta seamana a tratament preferential (…)In momentul in care a venit acel memorandum, era o chestie foare generala. Ori, din nota de fundamentare unde vad ca se dau detalii cu privire la anumite proiecte, inteleg ca, totusi, nu este o chestie generala, ca este o chestie calata pe anumite investitii si detalii pe care noi Hidroelectrica le furnizam celor 2 companii. Ori, cu asta am chiar o mare problema. Nu vreau sa fim acuzati dupa aceea ca am favorizat 2 companii din lumea asta intreaga”, spunea Oana Truta, membru CS. „Problemea mea este ca in momentul in care acest proiect va continua si se va da drumul la investitie, pot sa vina alte 2-3 companii si sa spuna: dar si eu as fi vrut sa am la dispozitie 1 an sau 6 luni, sa ma duc la Hidroelectrica si sa iau datele respective. Aici vad o problema, pentru ca noi am creat un avanataj celor doua companii. Nu este problema de confidentialitate”, a mai spus Truta.

Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. „E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra”, a afirmat Remus Borza.

La randul sau, Remus Vulpescu, membru CS, spunea ca aceste memorandumuri nu ar trebui sa interfereaze in niciun fel cu normele europene legate concurenta loiala si achizitiile publice. Vulpescu a afirmat ca in perioada in care a fost administrator special la Hidroelectrica a cerut Departamentului de achizitii din Hidroelectrica o nota prin care sa fie transmise asigurari ca nu sunt incalcate prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. „Nu tin minte sa mi se fi oferit o nota scrisa in acest sens, au fost niste asigurari verbale”.

Vezi aici intreaga discutie intre membrii CS din Hidroelectrica pe tema Tarnita

In general, scrisorile de confort se semneaza dupa desemnarea unui castigator in cadrul unei proceduri de selectie a unui investitor. In cazul Tarnita nu a fost nicio procedura de selectie, au fost doar doua companii chineze care au avut acces la niste documente. De aceea, este greu de inteles cum s-a ajuns la semnarea unei scrisori de confort.

Premierul Victor Ponta a dat asigurari, in timpul ceremoniei de la Palatul Victoria, ca vor fi respectate toate regulile UE legate de competitie. Insa, a venit si cu o precizare: in multe proiecte, companiile din China au o oferta mai buna. „În ceea ce priveşte regulile competiţiei din Uniunea Europeană, evident că România şi toate ţările membre trebuie şi le respectă. Astăzi însă, în condiţii de competiţie egală, europeană, există multe proiecte în care companiile din China au o ofertă mai bună, o ofertă financiară, o ofertă tehnică mai bună. Şi am garantat primului-ministru şi delegaţiei sale că, atunci când oferta unei companii chineze este mai bună, aceea va fi în mod sigur câştigătoare”.

Nu intamplator, Bruxelles-ul a transmis celor 28 de state membre UE o circulara cu doua obiective majore privind relatiile cu China. Primul obiectiv este ca orice negociere bilaterala cu China sa nu treaca peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar. Al doilea obiectiv este ca statele membre sa informeze Bruxelles-ul in legatura cu eventualele acorduri incheiate cu China. Circulara a fost transmisa de Bruxelles cu citeva zile inainte de summitul liderilor din China si statele Europei Centrale si de Est, care va avea loc la Bucuresti in 25-29 noiembrie, si vine pe fondul ingrijorarilor liderilor comunitari fata de o posibila strategie chineza de tip „divide si cucereste”, pentru a pune presiune pe UE in disputele cu Beijingul.

O afacere privata si 12 de stat, toate la Guvern

La Guvern, dupa semnarea a 12 documente intre statul roman (reprezentat de ministere sau companii de stat) si statul chinez (institutii si companii de stat), a fost parafat si un document pentru o afacere privata: Acord între MINGYANG Wind Power Group si PAUNESCU Corporation pentru investiții in centrale eoliene si echipamente de export. MINGYANG Wind Power este una din cei mai mari zece producatori de turbine eoliene din lume si este listata la New York, iar Bobby Paunescu este cunoscut pentru implicarea in productia de filme si participarea in actionariatul B1 TV. Bobby Păunescu a precizat, la Palatul Victoria, că parcul eolian, care va avea o putere de 200 MW, va fi realizat în următoarele 11 luni în zona Vaslui-Huşi, în baza unei investiţii a părţii chineze în valoare de 403 milioane dolari, potrivit Agerpres. Partea română este cea care a asigură elementele de infrastructură ale proiectului, a adăugat Păunescu.

Bobby Păunescu a spus ca un aspect ce a contribuit la realizarea acestui parteneriat recunoaşterea producţiilor cinematografice realizate prin intermediul caselor sale de film, „Mondragon Movies” şi „Solar Pictures”, unele dintre pelicule fiind premiate în China. Bobby Păunescu s-a declarat bucuros că parafarea contractului între firma pe care o conduce şi compania chineză a fost introdusă pe agenda semnării la Palatul Victoria între Guvernele României şi Chinei a mai multor documente de colaborare bilaterală în domeniile energiei, agriculturii, economiei, IT şi culturii, mai precizeaza Agerpres.

Complexul Energetic Oltenia ii asteapta de un an si jumatate pe chinezi

Complexul Energetic Oltenia a semnat cu China Huadian Corporation un acord de intenție de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari. Compania chineza a fost declarata castigatoare a unei licitatii inca din luna mai 2012, insa abia acum s-a ajuns la un acord de intentie.

Comisia de negociere pentru Proiectul ‘Realizare grup energetic nou de 500 de megawati la Termocentrala Rovinari’ a selectat la inceputul lunii mai oferta depusa de compania chineza China Huadian Engineering Co. Ltd, informa in mai 2012 compania energetica. Oferta companiei chineze a intrunit cel mai mare numar de puncte, respectiv un total de 100, fata de 78,75 puncte obtinute de compania Marubeni Corporation. Este vorba de o investitie de un miliard de dolari pentru construirea noului grup energetic de 500 MW de la Rovinari.

Un alt complex energetic, insa cel de la Hunedoara, a semnat o intelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva. Documentul a fost smenate intre Complexul Energetic Hunedoara si China National Electric Engineering. Proiectul a fost evaluat la circa 120 milioane de euro, potrivit unei invitatii de participare publicate de CE Hunedoara in Jurnalul Oficial al UE. Companiile interesate puteau sa-si anunte intentia de participare la procedura de selectie pana in luna septembrie. Vezi aici mai multe detalii.

Guvernele Romaniei si Chinei se mai angajeaza, intr-o declaratie comuna data publicitatii lunii la Bucuresti, sa aprofundeze relatiile de Parteneriat Amplu de Prietenie si Cooperare dintre cele doua tari. Declaratia comuna a celor doua guverne arata ca Indiferent de schimbarile care se pot produce pe plan international si in situatia interna din cele doua tari, prietenia traditionala dintre Romania si China se bucura constant de sprijinul deplin si larg al celor doua tari si popoare. Romania se angajeaza ferm sa aplice in continuare „politica unei singure Chine” si „saluta” participarea companiilor chineze la proiecte investitionale in diverse domenii in Romania, anuntand ca le va asigura „conditii egale derularii acestora, conform legislatiei in vigoare”.