Cum a reușit telefonul mobil să detroneze în două decenii aparatul foto

Acum 20 de ani apăreau primele telefoane care puteau face poze, dar erau poze de 0,1 – 0,3 MP care în ziua de azi ar fi luate în derâdere. Însă, prin câțiva pași îndrăzneți, telefoanele mobile au surclasat aparatele foto și smartphone-ul a devenit pentru milioane de oameni singura unealtă cu care fac poze. Anual se vând în lume de 100 de ori mai multe smartphone-uri decât aparate foto digitale, iar această din urmă categorie și-a văzut vânzările scăzând de șase ori față de acum un deceniu, arată o analiză Le Monde.

Smartphone-ul a înlocuit aparatul foto ca mijloc curent de a face poze. Chiar și în presă, de la saloanele auto din 2017 sau 2018 tot mai mulți jurnaliști foloseau smartphone-urile pentru a fotografia mașinile, în timp ce acum 7-8 ani așa ceva părea de neînchipuit.

Tot de neînchipuit ar fi părut pentru cineva acum două decenii dacă îi spuneai că vei putea face poze excelente cu un terminal de dimensiunea unui calculator de buzunar și că apoi poți trimite rapid oricum poza, în 2-3 secunde. Această posibilitate de a trimite uimitor de rapid o poză a contribuit la succesul telefoanelor inteligente.

Cum au evoluat vânzările globale de smartphone-uri (date statista)

2007: 122 milioane

2010: 296 milioane

2013: 969 milioane

2015: 1,42 miliarde

2017: 1,53 miliarde

2019: 1,56 miliarde

Drumul a fost lung, iar la începuturi s-au lansat în 2000 în Coreea de Sud două modele de telefoane mobile cu cameră foto: Samsung SCH-V200 și Sharp J-SH04, însă pozele nu erau deloc grozave. Urmau să treacă alți 7 ani până la primul iPhone și alți 10 până să înceapă creșterea sistemului Android.

În 2006 s-au lansat primele telefoane cu cameră de 3,2 MP (Sony Ericsson K800i), iar interesul a fost stârnit în 2007 de lansarea Nokia N95, telefon de 5 MP. Pozele pe mobil începeau să devină interesante, dar nu erau grozave. În 2008 se lansau și telefoane mobile cu cameră de 8 MP (Samsung i8510, zis și INNOV8), iar din 2002-2003 a început să fie posibil să trimiți o fotografie prin MMS.

Telefoanele au schimbat enorm fotografia: era ușor de făcut, puteai face oricâte poze vrei până să obții una mulțumitoare și, mai ales, le puteai trimite rapid, lucru ce nu a fost reușit de multe dintre aparatele foto digitale care greu se conectau la WiFi și aveau o interfață greoaie de partajare a pozelor, deși făceau poze foarte bune.

Apoi, în multe cazuri funcția estetică a unei fotografii nu a mai fost pe primul plan la smartphone și, deși calitatea medie a pozelor nu era comparabilă cu cea a aparatelor foto digitale, imperfecțiunile fotografiilor făcute cu mobilul au fost privite și ca fiind semn de autenticitate, de spontaneitate.

În 2013 a apărut noțiunea de selfie și oamenii au început să facă poze cu camera frontală a mobilului. În 2011 puțin peste un sfert dintre modelele noi de smartphone aveau cameră frontală, iar în 2015 aproape toate aveau. Mai mult, rezoluția a tot crescut cu cât și userii s-au arătat tot mai dornici să facă selfie-uri, unii și zeci pe zi.

Unii psihologi au spus că este o dovadă de narcisism că ne fotografiem pe noi înșine atât de des, iar alții au spus că suntem la ”vânătoare” de aprecieri, de like-uri. Fotografiile au devenit ”tranzacționale” sunt gândite să producă interacțiuni, să stabilească și să mențină relații și să producă efecte.

Apoi rețelele sociale și modul ușor de partajare a pozelor au făcut ca fotografia să devină un fenomen de masă, democratizarea fiind uriașă, chiar dacă se vede diferența dintre o fotografie făcută cu un telefon de 100 de euro față de unul de 1.000 de euro. Foarte mult ajuta și soft-urile de AI care modifică automat pozele sau le combină.

Producătorii au implementat pe smartphone-uri, de la generație la generație, camere foto tot mai luminoase, cu senzori ceva mai mari și procesoare mai capabile. De asemenea, au venit și cu o multitudine de camere foto lipite pe spatele telefonului, precum: ultra-wide (extra-largi), wide (largi), telephoto (zoom), Pentru a-și menține sau crește cota de piață producătorii încearcă, o dată la 6 luni sau măcar la 12 luni să aducă îmbunătățiri terminalelor, și mai ales pe camerele lor foto. În plus, camerele foto sunt tot mai bune și pe modele de sub 1.500 de lei.

Tot telefonul mobil a dat naștere și fenomenului ”citizen journalism”, iar în presă au început să fie folosite poze făcute de amatori aflați lângă locul unor atentate sau catastrofe. De exemplu, în 2005, poze făcute de amatori cu mobilul în zona unui atentat din Londra au apărut li-n publicații prestigioase. A fost doar începutul. Acum, când se produce o catastrofă primele primele poze sunt făcute cu mobilul și share-uite imediat pe Facebook sau Twitter.

Cifrele arată cât de mult au scăzut vânzările aparatelor foto digitale, de la 121 de milioane în 2010, la 16 milioane anul trecut. Victoria mobilelor nu este însă totală, iar aparatele foto mai au câteva atuuri.

Atât DSLR-urile, cât și aparatele foto mirrorless oferă o calitate superioară a imaginii (datorită senzorilor de mari dimensiuni), indiferent de lumina ambientală, însă cu condiția să știi să folosești aparatul la adevăratul lui potențial.

Versatilitatea este un alt atu al aparatelor foto. Există o mulțime de obiective interschimbabile de calitate superioară, cu ajutorul cărora poți fotografia un ”palmares” bogat de subiecte fotografice (teleobiective pentru wildlife și fotografia de sport, obiective wide și ultra-wide pentru peisaje.

Rezistența la uzură – chiar dacă majoritatea DSLR-urilor sunt construite din policarbonat, acestea rezistă mulți ani. În plus, aparatele high-level sunt în general construite din aliaj de magneziu.