Cum ți-au afectat rata la bancă dobânzile mai mari și inflația / BNR: Nu ne așteptăm la creșteri suplimentare ale ratelor la creditele ipotecare în lei, pe când în cazul creditelor în euro…

Capacitatea populației de a-și plăti ratele la bănci a scăzut începând cu luna iunie 2022, pe fondul creșterilor ratelor de dobândă și a diminuării puterii de cumpărare, arată un document al Băncii Naționale.

La creditele de consum rata/ client a crescut cu aproape 10%

Impactul creșterii dobânzilor a dus, în cazul creditelor de consum, la o creștere a ratei/client cu aproape 10%, având în vedere maturitate scăzută a portofoliului (4,9 ani comparativ cu 21 de ani în cazul creditului ipotecar), cât și ponderea ridicată a creditelor cu dobândă fixă.

Creșterea neperformanței în cazul credite de consum a fost datorată în principal creșterii numărului celor aflați în improbabilitate de plată, se mai arată în document.

Rata unui client mediu cu credit ipotecar în lei s-a majorat cu 36% la martie 2023 (față de martie 2022)

În cazul creditelor ipotecare se poate observa o evoluție diferențiată în funcție de valută. Rata unui client mediu având un credit ipotecar în lei s-a majorat cu 36% la martie 2023 (față de rata pe care o plătea în martie 2022). Spre comparație, majorarea ratei unui client cu un credit ipotecar în valută a fost de 19%, având în vedere menținerea stabilă a cursului de schimb și amplitudinea mai redusă a modificării ratei de referință pentru aceste contracte.

în cazul creditelor denominate în Euro, traiectoria ascendentă va continua

Nu sunt așteptate creșteri suplimentare ale ratelor la creditele ipotecare în lei pentru următoarea perioadă, pe când în cazul creditelor denominate în Euro, traiectoria ascendentă va continua, pe fondul întăririi politicii monetare la nivel european.

Impactul majorării ratelor de dobândă este resimțit diferit de către debitori în funcție de tipul dobânzii, rata dobânzii la momentul acordării, respectiv regimul macroprudențial , mai arată Banca Națională.

Românii care au contractat credite în perioada 2015-2017, când rata ROBOR 3M era 1,1%, au suferit o majorare a ratelor de aproximativ 50% în ultimele luni, ca urmare a creșterii dobânzilor interbancare. E drept, veniturile reale au crescut și ele: între 45% și 80% de la momentul acordării.

Pe de altă parte, o potențială problemă poate veni dinspre numărul mare de clienți bancari cu un grad de îndatorare peste 45% la momentul acordării creditului (aproximativ jumătate dintre ei). Aceasta se reflectă și în rata de neperformanță relativ ridicată a acestui portofoliu de credite (3,7%), în ciuda evoluției pozitive a veniturilor reale.

În plus, doar 16% din aceste credite aveau o rată de dobândă fixă la martie 2023, astfel majorările recente au fost transmise într-o măsură mai ridicată către acești debitori. Diminuarea indicelui ROBOR 3M începând cu luna noiembrie 2022 va reduce presiunea asupra capacității de rambursare a debitorilor (Reducerea mediei lunare ROBOR 3M de la 8,2% la noiembrie 2023 la 6,9% la martie 2023 se translatează în diminuarea serviciului lunar cu 11% pentru un credit cu maturitate reziduală de 20 de ani)

„Evoluțiile recente reclamă o monitorizare atentă a portofoliului de credite ipotecare acordate populației”

Creditele acordate în perioada 2018-2020 au suferit o creștere a ratelor față de momentul acordării de circa 30-35%, aceasta fiind parțial compensată de către evoluția veniturilor reale.. Creditele acordate în perioada 2021T1-2022T2 când ratele dobânzilor au fost de asemenea scăzute au o pondere însemnată în portofoliul de credite ipotecare (27%). Standardele de creditare prudente de la momentul acordării privind avansul minim și limitarea gradului de îndatorare au contribuit la menținerea unei rate de neperformanță inferioară portofoliului agregat, pe fondul (0,7% comparativ cu 1,6%). Evoluțiile recente reclamă un grad de prudență ridicat și o monitorizare atentă a portofoliului de credite ipotecare acordate populației.

Având în vedere că numeroase credite ipotecare sunt contractate de către persoanele cu venituri peste medie, acest fapt conduce la o reducere a riscului, având în vedere că aceste persoane:

• i) cheltuie o proporție mai redusă a veniturilor pe bunuri alimentare și servicii bază, astfel pot absorbi creșterea prețurilor fără a reduce din consum,

• ii) au economii ce le permit să acopere eventuale deficiențe de fluxuri de numerar temporar, și iii) veniturile acestora au un grad de volatilitate redus în funcție de ciclul economic. Pe de altă parte, studii multiple au arătat că riscul de șomaj este mai ridicat în cazul persoanelor cu venituri mici în cazul unei recesiuni. În acest sens, evoluțiile viitoare pe piața muncii vor fi foarte importante, rata redusă actuală a șomajului fiind un indicator important al menținerii capacității de plată a debitorilor.

Românii care și-au amânat ratele în baza moratoriului anterior (OUG 37/2020) continuă să aibă un nivel de importanță ridicat asupra calității portofoliului, aceștia contribuind cu 22% din valoarea expunerilor neperformante.

Comparativ cu cei care aveau credite în sold la martie 2020, clienții care au beneficiat de suspendarea ratelor au o rată de neperformanță de 11% față de 3% în cazul celor care nu au beneficiat, potrivit calculelor BNR