De ce China vrea să pună frână construcției de linii de tren de mare viteză
China a construit în 15 ani peste 38.000 km de căi ferate de mare viteză și vrea să ajungă la 70.000 km în 2035, dar ar fi posibil ca ținta să nu fie atinsă. Mai mulți oficiali spun că liniile de mare viteză pierd extrem de mulți bani și, deși nu sunt planuri de a îngheța proiecte la care s-a început lucrul, s-ar putea să fie anulate viitoare proiecte care riscă să genereze pierderi mari.
China a construit anul trecut 4.900 km de linii de mare viteză, unele cu viteză maximă de 350 km/h, altele cu 250 km/h, iar pentru anul în curs ținta este de 3.700 km.
Planul ar fi ca între 2021 și 2025 să fie construiți 12.000 de km de cale ferată de mare viteză, cu 32% mai puțin decât s-a construit între 2016 și 2020. China are un buget de 100 miliarde dolari/an pentru sectorul feroviar și estimările sunt că investițiile totale pentru crearea rețelei de mare viteză au trecut de 1.000 de miliarde.
China a inaugurat în 2007 prima sa linie de mare viteză, vitezele maxime au fost de 350 km/h în primii ani, dar au fost scăzute cu 50 km/h după un grav accident din vara lui 2011 când au murit 43 de oameni. Cinci ani mai târziu vitezele au urcat pe mai multe tronsoane la 350 km/h și se dorea ca vitezele să ajungă la 380 km/h, dar s-a renunțat fiindcă ar fi fost prea mari costurile cu energia, cu mentenanța și cu siguranța. În plus, 350 km/h deja este o viteză extrem de mare și creșterea la 380 km/h nu ar aduce mari câștiguri de timp.
De exemplu, un tren care parcurge 300 de km în 68 de minute ar face doar cu 3 mai puțin dacă ar rula cu 380 km/h pe porțiunile unde acum rulează cu 350 km/h.
China vrea să fie mai chibzuită cu viitoarele proiecte de linii de mare viteză și, spre exemplu, va aproba construirea a încă unei linii doar între orașe între care gradul de ocupare este mai mare de 80% la trenurile care crculă în prezent.
În plus, linii de mare viteză vor fi construite doar între orașe care au cel puțin 15 milioane de călători pe an și vor fi pedepsiți cei care ”rotunjesc”statisticile pentru a le ieși mai bune.
S-a decis și că se va aprobare pentru linii ce permit viteze de până la 350 km/h doar între orașe care au un trafic anual de călători de cel puțin 25 de milioane de persoane, în timp ce pe liniile intercity vitezele maxime admise vor fi de cel mult 200 km/h.
Marea problemă este că majoritatea liniilor de mare viteză sunt pe pierdere, mai precis doar cinci dintre cele 16 linii de super-viteză aduc profit, în frunte cu Beijing – Shnaghai. Mai mult, compania de stat China State Railway Group Company, Ltd are datorii de aproape 900 miliarde dolari. O parte dintre linii au fost finanțate de guvernele din diversele provincii care, la rândul lor, au acumulat datorii mari.
De precizat că autoritățile chineze au spus că au construit aceste linii de mare viteză nu în ideea de a obține profit, ci pentru a crește mobilitatea populației, pentru a stimula economia și pentru a scădea blocajele din traficul auto și poluarea. Evident că aceste linii de mare viteză sunt și o carte pe care China o joacă în discuțiile cu diversele țări vrea să-și vândă tehnologia.
Însă, deși unele linii nu aveau cum să facă profit, date fiind investițiile uriașe necesare construcției, pierderile atinse de unele tronsoane au fost dincolo de orice previziune.
Apoi, un fapt cât se poate de palpabil ține de faptul că aceste trenuri au făcut viabilă naveta între orașe situate la 100-200 km distanță, fiindcă trenurile pot face 25-50 de minute, așa că este fezabil pentru fiecare zi. Asta a permis oamenilor din orașe mai mici să-și poată lua job-uri în orașe mari precum Beijing, Shanghai, Tianjin sau Guangzhou fără ca acei oameni să trebuiască să se și mute în acele orașe.
Linia cea mai profitabilă este Beijing – Shanghai, 1.318 km, inaugurată în vara lui 2011 după trei ani și trei luni de construcție. Pe vechea linie nu doar că distanța era cu 150 km mai mare, dar cele mai rapide trenuri făceau 14 ore. Pe linia de mare viteză timpii au scăzut la sub 5 ore.
Cu toate trenurile din China s-au făcut anul trecut 2,17 miliarde de călătorii, cu 39% mai puțin decât în 2019, de vină pentru scădere fiind pandemia. Transportul de mărfuri a crescut cu 4%.
De ce China construiește atât de repede și atât de ieftin căi ferate de mare viteză
– costul cu forța de muncă este mic
– forța de muncă este aproape nelimitată
– exproprierile se fac rapid și ieftin, dat fiind regimul totalitar
– nu se pierde timp cu licitații și contestații
– statul este extrem de puternic și toate resursele de cercetare au fost mobilizate
– standardizare puternică a tehnicilor de construcție pentru a scădea cât mai mult costurile
– diversele autorități sunt dornice să investească în căi ferate pentru a crea locuri de muncă.
Cele mai importante linii chineze de mare viteză și cât fac trenurile
Beijing – Tianjin. 120 km, prima linie de mare viteză. Trenurile fac 30 – 37 minute
Beijing – Shanghai, 1.318 km, cele mai rapid trenuri fac 4 ore și 18 minute, viteza maximă este 350 km/h. Există și trenuri de noapte, cele mai rapide fac sub 13 ore, cele mai lente fac 19 – 22 ore.
Beijing – Guangzhou, 2.273 km, cele mai rapide trenuri fac 8 ore și 5 minute
Shanghai – Kunming, 2.266 km, cele mai rapide trenuri fac sub 11 ore. Trenurile convenționale fac chiar și 35 – 39 ore.
Beijing – Xi’an, 1.216 km, cele mai rapide trenuri fac 4 ore și 26 minute
Shanghai – Shenzen, 1.623 km, 8 ore
Hong Kong – Guangzhou, 144 km, cele mai rapide trenuri fac 46 minute
Shanghai – Harbin, 2.400 km, 12 ore
Beijing–Harbin, 1.240 km, 6 ore și jumătate
Shanghai – Xi’an, 1.387 km, cele mai rapide trenuri fac 6 ore, cele mai lente, 22 de ore
Shanghai – Guangzhou, 1.810 km, cel mai rapid tren face 6 ore și 50 minute
Beijing – Changhsa, 1.591 km, cele mai rapide trenuri fac 5 ore și 39 minute
Beijing – Harbin, 1.249 km, cele mai rapide trenuri fac 7 ore
Surse: Caixin, South China Morning Post, Railway Technology