De ce pleacă mulți români și de ce oamenii pregătiți nu-și găsesc loc de muncă. Expert în resurse umane: Talent poate să fie și o femeie de serviciu, nu neapărat un specialist

Nu se va stopa această hemoragie de oameni a României, cu siguranță. 2022 va continua să fie așa și chiar mi se pare că România nu este un stat care să facă retenția oamenilor valoroși, a declarat Leonard Rizoiu, antreprenor HR Expert & CEO leoHR.

„Ne-au plecat la început acei căpșunari, acei oameni care au plecat în agricultură, apoi pleacă profesioniștii, iar acum pleacă părinții care își doresc pentru copiii lor spitale, școli, infrastructură, multe lucruri care nu mai țin de ceea ce un angajator le poate pune la dispoziție”, a spus el, într-o conferință organizată de Oxygen Events.

• Nu se va stopa această hemoragie de oameni, cu siguranță. 2022 va continua să fie așa și chiar mi se pare că România nu este un stat care să facă retenția oamenilor valoroși. Absolut deloc.

Îi pierdem, spune el, și nu ne dăm seama decât în momentul în care noi, ca specialiști de resurse umane, ne zbatem să aducem orice contabil: două mâini, două picioare, știe puțin dar lasă că-l mai învățăm noi, hai să-l angajăm.

• Acolo suntem. Nu mai există „meseria, brățară de aur”, nu mai există om care să iasă la pensie ca ospătar, lucrurile cu care noi am fost obișnuiți înainte.

• Acum lucrăm pe strategii de retenție și strategii care sunt făcute pe o gheață extrem de sensibilă și subțire pentru că lipsa de predictibilitate nu ne ajută să ne facem planuri foarte mari și foarte accurate, reale, în viitor.

Asta este pe partea de hemoragie de talente, potrivit lui Rizoiu.

“Talent poate să fie și o femeie de serviciu, nu neapărat un specialist cu NASA. Dacă ea își face treaba eficient, foarte bine, spală 2 metri pătrați de gresie într-un anume timp, numit timp de gamă, aceea este un talent. Aici nu vorbim doar de specialiști, ci de absolut orice categorie de capital uman din sfera socio-economică”, a mai afirmat el.

Ce vor angajatorii în perioada asta

Observăm că angajatorii care trec prin acest context tulbure au nevoie de niște oameni cu niște abilități pe care nu le avem.

„Abilitățile nu se dezvoltă „pe 16 martie când s-a dat decretul”. Vrem oameni cu change management care să îmbrățișeze schimbarea, schimbărilor non-stop, dar noi nu am fost obișnuiți cu asta, pe lângă faptul că îi vrem și cu 10-15 ani experiență”, a mai afirmat el.

• Șoc, schimbarea este de doar câteva luni. Nu am fost obișnuiți cu asta.

„Vrem oameni care pot să analizeze date într-un timp foarte scurt și să extragă niște informații, să ia niște decizii, dar fără să aibă la dispoziție resursa timp, bani, predictibilitate. Cumva, toate lucrurile astea se bat cap în cap”, a precizat Rizoiu.

De ce nu găsesc oamenii foarte buni, cu abilități, loc de muncă

Angajatorii spun că nu găsesc oameni, pe bună dreptate, și sunt totuși oameni foarte buni, cu abilități bune care nu-și găsesc loc de muncă.

„De ce? Ce se întâmplă?

Nu se mai întâlnește cererea cu oferta.

De ce?

Pentru că ceea ce au nevoie angajatorii, nu au ceea ce au cei care sunt în momentul acesta liberi de un contract sau în căutare activă de un job”.

Lucrul acesta, spune el, duce ca în atmosferă unde se întâlnesc norii aceia pozitivi cu cei negativ și fac fulgere și ploaie: la fel și în piața de capital uman.

• Este o diferență, un gap, extrem de mare între ceea ce are nevoie mediul economic și ceea ce inclusiv sistemul de învățământ ne scoate.

Ce vor tinerii: lucru pe proiecte

„Ies copii de pe băncile facultății care nu vor să lucreze în absolut niciun fel de domeniu. Își doresc proiecte, medii extrem de bune. Ei pleacă foarte ușor în străinătate. Sunt tot felul de programe la nivel european în care ei pot lucra în orice stat european pe anumite proiecte”, a afirmat Rizoiu.

• Am văzut o statistică, nu știu cât este de adevărată, doar 5% din cei care lucrează în străinătate se întorc și lucrează în România.

„România, dacă o numim SC România SRL, nu este deloc interesată de retenția acestor oameni. Nu are niciun fel de plan de dezvoltare pe zona asta de capital uman încât să încurajeze agenții economici să ofere un cadru de motivare al acestor oameni în mediul economic”, a precizat expertul în resurse umane.

• Tot mediul economic, în momentul acesta, se uită să vadă unde se întâlnește balansul acela între profitabilitate și ceea ce se întâmplă ca nivel de produs la nivel de piață.

Este ceață în față: cu precauție se fac angajări

„Ne uităm la noua normalitate. Nu știm exact ce ne așteaptă. Încercăm să ne liniștim, să ne calmăm oamenii, să emitem niște semnale că împreună vom reuși. De fapt, nu ști nimic din ce ne așteaptă. Nu știm dacă Valul 5 va ma închide o fabrică sau mai sunt restricții, când vine. Mediul economic nu știe dacă să dea drumul la volume”, a spus el.

• Faptul că noi nu vedem în față, nu avem predictibilitate, precauția este cuvântul din absolut orice meeting pe care îl începem. Cu precauție angajăm, cu precauție ne uităm pe viitor și așa mai departe.

• Optimismul vine din cauză că suntem români. Nu ne bazăm pe nimic. Nu avem niciun fel de statistică în față dar cu Dumnezeu înainte și cu cartea în mână noi mergem și încercăm să facem lucruri. La fel și în zona de capital uman.

„Noi, specialiștii în resurse umane, ne luptăm pe deoparte să calmăm angajatorii, iar pe de altă parte candidații. Încercăm să-i aducem la aceeași masă și să bată palma. Cu greu o facem. Muncim de 3-4 ori mai mult pentru rezultate de 3-4 ori mai mici”, a mai arătat expertul în resurse umane.