De ziua noastra nationala, austriecii au lansat un studiu care arata cum, cat si de ce pun romanii bani deoparte
E ziua noastra nationala. Zi in care austriecii de la Erste au lansat un studiu despre cum, cat si de ce pun bani deoparte cetatenii Europei Centrale si de Est. Au fost luate in calcul 6 state- Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, Croatia si Serbia, state ale caror cetateni continua sa puna bani deoparte, in ciuda ratelor tot mai scazute ale dobanzilor. E un comportament oarecum contraintuitiv, se arata intr-un studiu difuzat joi de Erste Bank. Vezi in text cateva grafice relevante despre cum, cat si de ce pun romanii bani deoparte .
Maghiarii si austriecii sunt „campionii” sumelor lunare economisite, in vreme ce croatii si sarbii au inregistrat scaderi in privinta banilor pusi deoparte. De regula, atunci cand bancile nu iti ofera randamente multumitoare, ai fi tentat sa crezi ca oamenii prefera sa cheltuiasca banii, insa studiul Erste infirma aceasta ipoteza.
Pentru austrieci este „foarte important” sa economiseasca, reiese din studiul amintit. Austriecii si-au marit volumul banilor stransi pentru zile negre cu 7.5% (in conditiile in care cresterea economiei austriece in 2015 a fost de sub 1%), suma lunara pe care o pun deoparte (in medie) fiind de 216 euro. Desigur, la ei e vorba de o cultura aparte fata de restul statelor membre ECE.
Romanii economisesc in medie 46 de euro lunar, printre cel mai putin din regiune. Sub noi mai sunt sarbii, cu 34-35 de euro pe luna si cam atat. Deponentii din Ungaria si-au crescut economiile lunare cu 10,6%, acestea urcand in valoare medie la 52 de euro. Maghiarii sunt nemultumiti de incapacitatea lor de a economisi mai mult, lucru valabil si pentru sarbi si croati, in vreme ce in Austria si Cehia cota de deponenti satisfacuti este mai mare decat cea a celor nemultumiti. Slovacii pun deoparte lunar in medie 97 de euro, in crestere cu 3.2%, iar cehii economisesc 77 de euro/luna (o crestere usoara, de 1.3%).
Romanii stagneaza , iar croatii si sarbii isi contracta sumele economisite (croatii economisesc lunar in medie 57 de euro, iar sarbii, 34 euro).
„De cate ori pot, oamenii raspund politicilor de dobanzi scazute pe care le practica bancile prin cresterea cantitatii de bani pe care ii pun periodic deoparte. Acest lucru poate parea contra-intuitiv, dar reflecta faptul ca ei se bazeaza pe economii, mai ales atunci cand vine vorba de cei a caror pensionare se va produce in decada urmatoare. De asemenea segmente largi de populatie din Europa Centrala si de Est pur si simplu nu dispun de fonduri suplimentare pe care sa le plaseze in economii. Chiar si printre cei care reusesc sa economiseasca exista multi nemultumiti de faptul ca nu pot pune deoparte si mai multi bani in conturile de economii”, se mai arata in studiu.
In cadrul Erste Group, fluxul net de depozite ale clientilor in primele trei trimestre ale acestui an a fost de peste sase miliarde de euro.
Cu rate ale dobanzilor la economii aflate la minime istorice – si care, foarte probabil, vor ramane asa o buna bucata de vreme- oamenii se gandesc sa isi maximizeze randamentele pe care banii le aduc in vederea obtinerii ulterioare de venituri care sa le intregeasca pensiile”, spune Peter Bosek, membru al boardului Erste Group, responsabil cu activitatea de retail.
De ce economisesc romanii? Aflati din graficul de mai jos.
Evitarea unor riscuri considerate prea mari si nivelul relativ limitat de cunostinte in privinta produselor de investitii sau al pietelor de capital pot fi doua explicatii pentru care oamenii prefera inca depozitele bancare clasice, se mai arata in studiul citat.