DEZBATERE RoMâine. Apariția gripei și virozelor după COVID-19: care sunt cauzele și când este necesar să ne prezentăm la camera de gardă

În ultima perioadă, numărul cazurilor de gripă și viroză a crescut exponențial, iar camerele de gardă și cabinete medicilor de familie au fost extrem de aglomerate. Deși, în general, cazurile de afecțiuni respiratorii nu sunt foarte frecvente la începutul lunii aprilie, anul acesta lucrurile s-au schimbat. Am discutat, în cadrul dezbaterii RoMâine, despre când este cu adevărat necesar să mergem la camera de gardă cu copiii, despre simptomele și tratamentul gripei, dar și despre modalitățile în care ne putem întări imunitatea cu Dr. Mihai Gafencu, profesor universitar și director medical la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu“ din Timișoara și cu doamna Dr. Mureșan Sandra, medic primar medicină de familie în cadrul Hyperclinicii MedLife Cluj.

A contribuit ridicarea restricțiilor împotriva Covid-19 la creșterea numărului de cazuri de gripă și viroze? Dr. Gafencu consideră că renunțarea la purtarea măștii a avut un impact major în răspândirea accelerată a acestor afecțiuni: „Există mai multe explicații, dar explicația majoră și mai mult ca certă este aceasta. Lumea a purtat mască, de frică sau de obligație în anii trecuți. Sigur că virusurile există, iar cele cu transmitere aerogenă se transmit acum la liber. Asta pe lângă faptul că, bineînțeles, toată distanțarea socială a dispărut și nu în ultimul rând, școlile sunt toate deschise acum”.

„Contactul dintre copii, contactul dintre adulți se face acum la liber. Asta nu este nimic excepțional. Există o periodicitate a infecțiilor respiratorii la copil și, într-adevăr, la ieșirea din iarnă sunt depletizați vitaminic și apărați mai puțin, iar acest lucru a făcut că acești copii să aibă mai multe răceli spre primăvară, care încă este una răcoroasă. Toți copilașii au ieșit în aer liber să se joace, și foarte bine fac, și când se întorc în colectivități închise, bineînțeles se pot transmite toate aceste viroze. Nu am avut cazuri extrem de grave, în schimb, am avut numeroase solicitări de internare care au blocat în două rânduri compartimentul de urgențe și acum avem dificultăți și cu plasarea cazurilor din acest compartiment de urgențe în secțiile pediatrice ale orașului”, ne-a explicat Dr. Mihai Gafencu.

Numărul crescut de gripe și viroze a aglomerat camerele de gardă și cabinetele medicilor de familie

Ultima perioadă a pus o presiune crescută pe camerele de gardă din majoritatea spitalelor, iar cabinetele medicilor pediatri sau a medicilor de familie nu au făcut excepție. „De la o medie de 75 de prezentări pe zi, și foarte rar în weekend 90 de prezentări, acum sunt 120 de prezentări, ajungând la 150-160 pe weekend. Asta înseamnă aproape o dublare a numărului de cazuri”, ne-a povestit Dr. Gafencu.

La fel au stat lucrurile și în cabinetul doamnei doctor Sandra Mureșan care ne-a spus că în ultimele 3 săptămâni a văzut foarte multe cazuri de gripă: „Mai frecvent au fost gripe de tip A, atât la adulți, cât și la copii. Comparativ cu perioada anterioară, când cazurile de COVID au fost mai frecvente, cam de o lună ne lovim de virozele de care am vorbit mai devreme”.

Care sunt principalele diferențe dintre o gripă și o viroză?

„În practica medicală este destul de greu de diagnosticat, de făcut un diagnostic diferențial între gripă și virozele obișnuite. Pentru că o parte din aceste viroze au aceleași simptome. Este vorba de obstrucție nazală, de dureri faringiene, febră, de nas înfundat, de o stare generală alterată. În ceea ce privește gripele, debutul simptomelor este, de obicei, brusc, la 1-2 zile după contact. Febra este, de regulă, mai mare, o febră rebelă, care nu cedează la tratament. Apar frecvent frisoanele și o stare generală alterată. Ce este foarte important în această situație este contextul epidemiologic. Dacă știm că a apărut gripa atunci putem încadra simptomele spre o gripă. În prezent ne ajută foarte mult și testele rapide pe care este important să le facem pentru inițierea unui tratament”, ne-a explicat Dr. Mureșan.

„Pacienții trebuie să se prezinte la medic pentru febră înaltă, peste 38-38.5, o stare generală alterată și debutul brusc. În cazul unor viroze obișnuite debutul este lent, cam în 5-7 zile de la contact, pacienții se simt obosiți, au dureri în gât, iar simptomele nu sunt atât de impresionante ca în gripă”, a adăugat aceasta.

Dr. Mihai Gafencu ne-a explicat că în această perioada la spitalul de copii se confruntă „cu cazuri de gripă, de COVID, și cu toate infecțiile transmisibile respirator la copil în cadrul bolilor copilăriei, unde iarăși situația vaccinală a țării noastre nu este una fericită, dar și boli banale respiratorii, virale sau bacteriene”.

Importanța vaccinării antigripale

Dr. Gafencu ne-a confirmat că în cazul copiiilor vaccinați antigripal anul acesta au existat forme mai ușoare de boală: „Categoric forma de manifestare la copiii vaccinați în urmă cu câteva luni este o formă mai mult decât banală.”

Cu Dr. Sandra Mureșan am discutat și despre perioada ideală în care ar trebui să ne vaccinăm și dacă se aplică același principiu și la copii, dar și la adulți: „Da, este același principiu și la adulți și la copii. Recomandarea este să se facă vaccinarea antigripală în perioada octombrie-decembrie. Vaccinandu-ne în această perioadă, octombrie-decembrie, asigurăm o protecție de 6 luni, când frecvența gripei este maximă”.

„Eu recomand pacienților mei vaccinarea antigripală și nu numai. Cred că este cel mai bun mod de a preveni gripa, printr-o vaccinare previi între 50-80% răspândirea gripei. În primul rând trebuie să ne adresăm categoriilor de risc: vârstnicii, pacienții cu boli cronice, pacienții instituționalizați, cadrele medicale, dar bineînțeles și populației generale și copiilor”, a adăugat medicul de familie.

Ar trebui să administrăm Tamiflu preventiv?

În ultima perioadă am întâlnit cazuri în care dacă copilul a fost diagnosticat cu gripă și a primit Tamiflu, restul familiei a luat același tratament preventiv. Dr. Sandra Mureșan spune că aceasta este abordarea corectă doar dacă știm că unul din membrii familiei sau ai colectivității are gripă de tip A.

„În primul rând, avem testele rapide, putem să diagnosticăm gripa de tip A sau tip B și atunci este important să facem tratamentul cu Tamiflu. Este un tratament etiologic care grăbește foarte mult vindecarea, reduce perioada în care pacientul stă acasă, permite să nu se răspândească atât de frecvent virusul în colectivitate sau chiar în familie. Tratamentul cu Tamiflu trebuie făcut numai dacă avem diagnosticul de gripă de tip A la unul din membrii familiei sau ai colectivității. Tamiflu are și anumite efecte adverse, de aceea nu este bine de administrat fără un consult și nu se eliberează fără prescripție medicală’, ne-a explicat Dr. Mureșan.

Conform medicului, tratamentul preventiv se face 2 zile, fiind recomandat să se înceapă în primele 2 zile de la debutul simptomelor și de la contactul cu persoana infectată.

Putem întări sistemul imunitar?

„Răspunsul este iarăși nuanțat. În principiu, da. Apărarea organismului ține în primul și în primul rând de o nutriție sănătoasă. Apărarea organismului ține de ceea ce noi suplimentăm uneori anapoda și inutil. Dar ceea ce este cert în această perioadă, acum vorbim de știință și dovezi, este că suplimentarea din schema recomandată în acest perioadă cu COVID este cea necesară clar cu Vitamina C, combinat cu Vitamina D și cu Zinc. Toate sunt cunoscute pentru efectul antioxidant, cel puțin Vitamina C este de departe lider. Combinația C + D + Zinc este deja clasică în această coronaviroză. Și tot clasic este ieșirea din iarnă când suntem mai depletizați vitaminic decât în restul perioadelor din an”, ne-a explicat Dr. Mihai Gafencu.

În ceea ce privește limitarea răspândirii acestor gripe și viroze, Dr. Sandra Mureșan ne-a confirmat că este important să scoatem copilul din colectivitate: „Depinde de starea generală a copilului. Dacă copilul nu are febră mare și starea lui generală este bună, îl putem scoate afară, dar trebuie să evităm locurile publice. Dacă starea lui generală nu permite, rămâne acasă și îl tratăm corespunzător”.

Gripa la adulți

Deși în mare parte, cazurile de gripă au fost în principal înregistrate la copii, nici adulții nu au fost feriți în ultima perioadă.

„Am avut și la adulți gripa, dar mai puțin. Eu ca medic de familie am foarte mulți pacienți copii, dar gripa este prezentă și la adulți. Semnalele de alarmă sunt aceleași ca și la copii: febra rebelă, înaltă, tuse. La adulți este bine de ținut cont și de bolile cronice pe care aceștia le au. Această categorie trebuie să se adreseze medicului de familie de la primele simptome. Din experiența personală, am observat că au apărut și complicații în urma gripelor: pneumonii virale, pneumonii secundare bacteriene. Cu atât mai mult pacientul trebuie să vină, să fie ascultat, să se pună un diagnostic corect, să se recomande anumite analize”, a afirmat Dr. Sandra Mureșan.

Recomandări pentru pacienți:

Dr. Sandra Mureșan

În primul rând să aibă un stil de viață sănătos.
Să aibă o alimentație corectă și să se hidrateze corespunzător.
Pentru pacientul adult: să consume alcool în cantități moderate.
Să iasă în aer liber, să facă exerciții fizice.
Se discută mult în ultima vreme și despre imunitate. Eu cred că un stil de viață sănătos face totul.
Să se prezinte la medic atunci când apar simptome.
Să nu se trateze singuri, să nu se ducă la farmacie și să își ceară singuri tratamentul.

Dr. Mihai Gafencu:

Ghidul de bune practici pentru această perioadă nu diferă de cel de bune practici pentru fiecare perioadă din an și mai ales pentru cele de copilărie. Recent, la BookFest-ul timișorean am lansat o carte cu sfaturi pentru părinți legate exact de ce mă întrebați. Fiecare simptom, fiecare semn de boală, urmat de ceea ce trebuie să facă părintele și unde să se adreseze, care este un semn de alertă și care este un semn care poate să fie discutat telefonic cu un medic de familie sau cu un medic pediatru, dacă au acest tip de contract sau consult la dispoziție.

Ceea ce este clar e că fiecare părinte simte îngrijorare diferit și în funcție de simptome, febră peste 37.5, sau situațiile de tuse sau dispnee evidentă, cu învinețirea periorală la copilul mic sunt cele care trebuie să îndrume părintele spre camera de gardă.

Pentru toate celelalte există medic de familie ce poate fi apelat telefonic, centrul de permanență ce poate fi ușor de găsit pe internet în toate marile orașe, din păcate nu și la țară. În mediu rural este destul de greu.

Nu puține sunt cazurile în care ajunge părintele disperat la spital și ori refuză testarea COVID, ori are idei legate de purtarea de mască în interiorul spitalului, ori susține că condițiile nu sunt așa de bune cum se aștepta și dorește din nou acasă. Aceasta este o risipă de timp, de asistență medicală, și bineînțeles totul nu este în beneficiul copilului și a stării lui de sănătate, și uneori punem noi confortul nostru în fața nevoilor copiilor noștri.

––––––––

Articolul face parte din demersul RoMâine.

Platforma de sănătate RoMâine este locul în care românii au ocazia să își aducă aminte și să exerseze cele mai importante valori umane, precum Respectul, Empatia, Încrederea, Speranța sau Grija. Este o școală națională de clădit în viitor în care Sistemul Medical MedLife, furnizorul național de sănătate al României, aduce împreună personalități de renume și oameni de rând, pentru a găsi soluții să facem România bine.

#RoMaine #RespectRoMaine #RespectRoMaineMedLife Citește și: