Dezvoltatorul turnului de 20 de etaje din spatiul verde din intersectia Razoare: "Proiectul propus va constitui un reper vizual, arhitectural si urbanistic al orasului"

„Proiectul propus (n.r. – turnul de pe spatiul verde din intersectia Razoare), pe langa faptul ca va constitui un reper vizual, arhitectural si urbanistic al orasului, amplasat la convergenta a 3 artere importante, va aduce nenumarate beneficii comunitatii, dezvoltarii urbane si mediului”, se arata intr-un drept la replica transmis de Primavera Development, dezvoltatorul turnului de pe spatiul verde din intersectia Razoare, in urma articolului publicat pe HotNews.ro, referitor la acest proiect.

Dezvoltatorii sustin ca proiectul aprobat de Comisia Tehnica de Urbanism, saptamana trecuta, este legal, desi transforma in teren construibil inca 700 metri patrati de spatiu verde. Legea spatiilor verzi interzice construirea sau schimbarea destinatiei spatiilor verzi, indiferent daca sunt proprietate privata sau publica.

Reprezentantii Primavera Development sunt de parere ca proiectul lor va aduce urmatoarele beneficii orasului si locuitorilor sai:

• amenajarea a 85% din teren ca spatiu verde si transformarea unei zone ocolita de cetateni intr-un punct de atractie, cu facilitati ce vor permite relaxarea si socializarea atat in aer liber cat si in spatiile publice de la parterul cladirii ce vor putea fi folosite de publicul larg
• proiectul va contribui si la reducerea emisiilor de CO2 prin incurajarea ocupantilor cladirii in folosirea transportului public, datorita amplasarii cladirii intr-un nod extrem de usor, accesibil prin toate mijloacele de transport in comun, inclusiv viitorul tronson de metrou Pantelimon – Academia Militara – Raul Doamnei (Drumul Taberei).
• in prezent terenul nu este folosit in nici un fel de catre bucuresteni, iar vegetatia existenta este vegetatie spontana, tanara, aparuta haotic in urma demolarii locuintelor ce se aflau pe acest teren, demolari ce au avut loc in jurul anului 1988. Orice tip de interventie peisagistica la nivelul zonei va presupune oricum inlaturarea speciilor existente, fara valoare, cu specii valoroase atat din punct de vedere ecologic cat si estetic.

De asemenea, reprezentantii Primavera Development sustin ca PUZ-ul avizat miercurea trecuta de Comisia de Urbanism asigura o suprafata verde la nivelul solului de 85% si respecta destinatia spatiului verde, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. „Spatiul verde din intersectia Razoare cuprins intre Sos. Panduri – Bd. Genului – Str. Razoare este reglementat in prezent de PUZ Nod Intermodal Razoare – Calea 13 Septembrie aprobat prin HCGMB nr. 211 din 08.05.2008 si este definit ‘V1M – Spatii verzi publice cu accente construite inalte” si are urmatoarele utilizari admise „V1M – pentru cladirile ce constituie accente verticale sunt admise si functiuni de birouri, reprezentante, cu conditia ca suprafata ocupata la sol inclusiv alei si platforme sa nu depaseasca 15% din suprafata parcelei, iar la parter sa existe spatii cu acces public cu vitrine luminoase”, conform Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ-ului”, se arata in comunicatul de presa trimis de Primavera Development.

Prin Planul Urbanistic avizat miercuri de Comisia Tehnica de Urbanism, spatiul construibil, prevazut de aceasta documentatie de urbanism aproape se dubleaza. Astfel se transforma circa 700 mp de spatiu verde in teren construibil.

Mentionam ca, in legislatia romaneasca, procentul de ocupare al terenului este definit ca amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare.

Chiar daca arhitectii beneficiarului sustin ca de la parter in sus, turnul va sta mai mult de jumatate in aer, se considera ca el ocupa 27 la suta din teren, nu 15 la suta.

In plus, dezvoltatorii turnului sustin ca terenul pe care vor ridica constructia nu a fost niciodata spatiu verde sau parc, desi in Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti figureaza cu indicativul V1, definit ca parc.

In contradictoriu cu dezvoltatorii turnului, ONG-urile pentru protectia mediului sunt insa de alta parere.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_Mo:

• spatiul verde de la intersectia Razoare este definit in Planul Urbanistic General din 2000 ca spatiu verde, subzona V1a, indicatori urbanistici: POTmax = 15% si CUTmax = 0.2.
• PUZ Nod Intermodal Razoare incalca Ordonanta de Urgenta 114 publicata in Monitorul Oficial din 22/10/2007. Se ajunge de la un Coeficient de Utilizare al Terenului de 0,2 la unul de 5. Articolul 71, aliniatul (1) stipuleaza  ca „schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora”. Aliniatul (2) precizeaza ca „actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor aliniatului (1) sunt lovite de nulitate absoluta”. PUZ Nod Intermodal Razoare incalca OUG 114 modificind o zona  V1a (parc) in V1m (constructie).
• Procentul de ocupare al terenului nu este 15% asa cum afirma dezvoltatorii turnului. Procentul de ocupare a terenului este definit in Legea 350/2001, Amenajarea teritoriului si urbanismul, Anexa 2, astfel: „raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si suprafata parcelei”. In cazul Turnului de la Razoare, prin proiectia etajelor superioare la sol rezulta un procent de ocupare a terenului  de 27%, aproape dublu celui permis in lege.
•  „Necesitatea” construirii unui turn in acest punct nu este imperativa, ci doar o ipoteza reglementata prin PUG. Aceasta ipoteza trebuie demonstrata.
• Vegetatia spontana nu invalideaza valentele de spatiu verde ale terenului, definit ca atare in Planul Urbanistic General. OUG 114 nu face deosebirea intre specii de plante ‘valoroase’ si specii ‘fara valoare’. Orice spatiu pe care creste  vegetatie spontana si face parte din rezerva de spatiu verde a orasului poate fi amenajat, prin grija autoritatii locale, in parc public.
• Proiectul nu are cum sa contribuie la reducerea emisiilor de CO2, atita vreme cit o suprafata, care in momentul de fata este acoperita de vegetatie, chiar si spontana si ‘fara valoare’, va disparea.
• Proiectul va contribui la cresterea emisiilor de CO2 ale orasului Bucuresti, cel mai poluat oras din Europa, conform studiilor recente ale Comisiei Europene.  

Nicolae Radulescu Dobrogea, presedinte Asociatiei EcoCivica:

• Afirmatia ca acest proiect „va aduce nenumarate beneficii comunitatii, dezvoltarii urbane si mediului” este cel putin o afirmatie pervesa. Cum se poate ca o structura de beton pusa pe un spatiu verde, care este protejat conform legislatiei din domeniul mediului, care interzice schimbarea destinatiei spatiilor verzi, sa nu aiba impact asupra mediului? Cum se poate ca un spatiu verde care se transforma intr-o zona betonata, impanata cu cateva sute de autoturisme, care stim ce scot pe teava de esapament, sa nu aiba impact asupra mediului? Nu conteaza ca este proprietate privata sau publica, important este ca suprafata de spatiu verde se micsoreaza cu fiecare proiect de acest gen, si pana in 2012 nu se va putea ajunge la cei 26 mp/cap de locuitor ceruti de Uniunea Europeana. Acum avem 23 mp/cap de locuitor, iar in mai putin de 2 ani, mai trebuie sa scoatem inca 600 de ha de spatiu verde. Daca invadam si defrisam in continuare spatiile verzi, intrebarea este unde amplasam acest spatiu verde, de care este nevoie?
• Comisia de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei nu a tinut niciodata cont de OUG 114, care protejeaza spatiile verzi, iar arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu a considerat aceasta lege si pretentiile UE privind suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor, „niste prostii”. Acest proiect modifica in mod ilegal indicatorii urbanistici, respectiv procentul de ocupare al terenului, dubland astfel suprafata de teren construibil.
• Din punct de vedere al sigurantei nationale, o asemenea inaltime este cel putin periculoasa, tinand cont de proximitatea Palatului Cotroceni.

Cum a aparut turnul pe spatiul verde?

Initial, un accent de inaltime in zona Razoare a fost propus de Studiul de Altimetrie, realizat de Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti care prevedea amplasarea a cateva sute de cladiri inalte in puncte cheie ale Capitalei, „pentru a da silueta orasului”.

Printre accentele de inaltime propuse de acest studiu se numara turnul de langa Catedrala Sf. Iosif si cel de langa Biserica Armeneasca, doua proiecte care au generat scandaluri imense, catalogate drept „dezastre urbanistice”.

In 2008, o data cu aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru Pasajul Razoare, o lucrare publica, in mod miraculos pe aceasta parcela a aparut un accent de inaltime, care ii dadea proprietarului dreptul sa construiasca un turn, desi terenul era spatiu verde, iar legea interzicea modificare spatiilor verzi. Totodata, terenul isi pastra calitatea de spatiu verde. In acelasi PUZ, au fost trecute alte doua accente de inaltime in curtea fabricii Titan Mar, aflata in proprietatea primarului general de la vremea respectiva, Adriean Videanu.

Saptamana trecuta, Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, a avizat practic dublarea terenului construibil, avizat prin PUZ-ul din 2008.