DOCUMENT Ce prevede Raportul „România Educată”, adoptat de Guvern / Colegiile universitare propuse inițial s-au transformat în „colegii terțiare nonuniversitare” / Au fost scoase tezele la gimnaziu și evaluările anuale la clasele primare
Raportul prezidențial „România Educată” care a fost adoptat prin memorandum de către Guvern în ședința de miercuri este un document de 137 de pagini, structurat pe șapte capitole principale.
Președintele Klaus Iohannis a participat la ședința de guvern.
Ce s-a modificat de săptămâna trecută până la publicarea raportului integral:
Față de fișa de sinteză făcută publică marțea trecută s-a modificat denumirea colegiilor la care se poate intra fără bacalaureat, din „colegii universitare” în „colegii terțiare nonuniversitare”.
Citește și:
Cum apăreau în fișa de sinteză:
Cum apare acum:
UPDATE O altă modificare se referă la evaluările anuale la clasele primare, acestea nu mai sunt prevăzute.
Ce prevedea schema parcursului școlar în fișa de sinteză de săptămâna trecută, la învățământul primar:
Evaluări anuale, axate pe competențele cheie, așa cum sunt definite de profilul național al absolventului de învățământ primar. Vor include și un raport din partea unui consilier școlar.
Acest punct nu mai apare acum în raport:
Nici tezele unice de la gimnaziu, care se susțin în prezent, nu mai apar în schema parcursului școlar.
Ce prevedea șchema din fișa de sinteză: Teze cu subiect unic, axate pe competențele definite în profilul absolventului de învățământ gimnazial, la care se adaugă un raport din partea unui consilier școlar.
Acum, se prevede doar: evaluarea curentă, la clasă, prin note (vezi imaginea de mai sus).
***
Cele zece valori propuse pentru România Educată: echitate, integritate, starea de bine, profesionalism, excelență, respect, flexibilitate, diversitate, transparență, colaborare.
Despre bacalaureatul modificat:
- Tranziția către învățământul superior este condiționată de promovarea unui bacalaureat unitar care este condiție de acces și conferă tuturor celor care îl promovează nivelul 4 de calificare. Acesta măsoară competențele elevilor în domenii-cheie, capacitatea lor de comprehensiune a unui text, abilitatea de a aplica instrumente matematice și alte competențe-cheie asociate trunchiului comun. Este standardizat, comparabil între sesiuni și predictiv pentru capacitatea de a progresa într-un mediu academic.
Despre examenul de admitere la liceu și structura învățământului la liceu:
- Atât liceele teoretice, cât și cele vocaționale și profesionale au dreptul (dar nu și obligația) de a organiza, examene de admitere, conform unei metodologii stabilite de către Ministerul Educației. Conținutul acestor examene va reflecta specificul educațional al fiecărei instituții și poate include probe vocaționale sau practice, iar, în cazul liceelor profesionale duale, probele pot fi organizate de către partenerul din mediul privat.
- Cei care optează pentru a nu organiza un examen de admitere suplimentar vor utiliza rezultatele evaluării naționale pentru a departaja elevii, în cazul unui număr mare de cereri.
- Elevii de clasa a VIII-a au dreptul de a se înscrie la examenul de admitere, iar cei care primesc o ofertă de studiu ca urmare a promovării acestuia, nu mai trebuie în mod obligatoriu să participe la Evaluarea Națională.
- Învățământul secundar superior sau liceal se poate derula în licee teoretice, licee vocaționale și licee profesionale pentru elevii claselor IX-XII. Există trei rute distincte: teoretică, vocațională (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională. Fiecare rută are multiple specializări și se derulează în contexte de învățare diverse, care să stimuleze creativitatea, spiritul critic și dorința de explorare/investigare a elevului. Se pune accent pe aplicații practice, proiecte și activități derulate în echipă.
- Atât ruta profesională, cât și cea vocațională au o orientare practică și se pot derula, parțial, la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice și de capacitateea sectorului economic din fiecare regiune în parte.
Despre restructurarea sistemului de management, inclusiv desființarea inspectoratelor:
La nivelul Ministerului Educației, trebuie să existe, printre altele, structuri distincte, specializate pe domenii precum:
- Elaborarea și monitorizarea politicilor publice din educație, definind totodată obiectivele și țintele naționale de politică publică, monitorizând translatarea acestora la nivel județean și atingerea lor. Aceasta ar trebui să dețină corespondenți în plan local, printr-o rețea adecvată de statisticieni cu acces la
- datele și competențe de analiză și interpretare a acestora.
- Administrarea rețelei școlare din perspectiva infrastructurii, resursei umane și asigurării sprijinului necesar derularea activităților educaționale și de management.
- Realizarea, monitorizarea aplicării și revizuirea curriculumului național, organizarea evaluărilor și examenelor naționale, repere metodologice pentru zona de curriculum și evaluare etc.
- Formarea continuă și asigurarea resurselor educaționale pentru întreg personalul din sistemul de educație preuniversitar. Totodată, se va asigura consiliere și orientare în sfera proiectelor și activităților care implică parteneriate sau accesarea de fonduri private, naționale sau europene.
La nivel județean, arhitectura guvernanței se modifică după cum
urmează:
- Atribuțiile de asigurare a calității și inspecție școlară sunt preluate de către ARACIP, care va avea, la nivel județean, structuri deconcentrate denumite Direcții de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (DACIS).
- Actualele Inspectorate Școlare Județene vor trece de la rolul de control la cel de sprijin și de administrare a sistemului județean de educație. Ele vor asigura, printre altele, definirea obiectivelor județene pentru educație, subsidiare obiectivelor naționale și vor monitoriza ndeplinirea acestora la nivelul unităților de învățământ. Denumirea acestor structuri se modifică în Centre Județene pentru Învățământul Preuniversitar (CJ-IP).
- Casele Corpului Didactic devin veritabile Centre Județene de Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (CJFCARE), sub coordonarea directă a Ministerului Educației, printr-o structură dedicată. Rolul lor crește semnificativ, în sensul în care, pe lângă formarea continuă pentru toate categoriile de personal din sistemul de educație, ele capătă atribuții pe zona resurselor educaționale deschise și platformelor educaționale on-line, a accesării și implementării de proiecte (inclusiv din fonduri europene).
- Tot la nivel județean, se constituie Consiliul consultativ pentru învățământ preuniversitar, format din DACIS, CJ-IP, CJ-FCARE și reprezentanți ai Consiliului Județean, ai autorităților publice locale (APL) și ai instituției prefectului. Cu rol de observator, participă reprezentanți ai sindicatelor cadrelor didactice, ai elevilor și ai părinților, precum și agenți economici din județ cu o activitate deosebită în zona educației. Consiliul Consultativ se reunește trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, este prezidat de către Președintele Consiliului Județean, iar la ședințele sale, în funcție de tematica abordată, participă reprezentanții autorităților publice locale (APL) vizate sau conducerea diverselor autorități publice județene. Consiliul va răspunde, printre altele, de elaborarea anuală și de avizarea Raportului privind Starea Învățământului preuniversitar la nivelul județului, care va include o secțiune privind „Respectarea obligațiilor legale în domeniul educației de către APL”, aflată în responsabilitatea instituției prefectului. Totodată, acest Consiliu va sprijini demersurile de administrare și dezvoltare a rețelei școlare, de asigurare a resurselor necesare unităților de învățământ și de monitorizare a capacității autorităților publice locale de a susține educația.
Despre cum va crește ponderea curriculumului la decizia școlii
- Va crește ponderea curriculumului la decizia școlii (CDȘ) în planurile-cadru de învățământ și va fi dezvoltat, astfel încât decizia elevului să fie luată în seamă, în consonanță cu atributele a ceea ce am putea denumi curriculum la decizia elevului, din oferta școlii. Aplicând prevederile LEN, coroborate cu Legea 211/2019, numărul de ore de CDȘ ar trebui să fie:
- • 4 ore pentru clasele pregătitoare – a IV-a;
- • 5 ore pentru clasele de gimnaziu;
- • 6 ore pentru cls. a IX-a și a X-a;
- • 9 ore pentru cls. a XI-a și a XII-a;
- Respectarea acestei prevederi ar oferi posibilitatea și obligativitatea de a personaliza oferta curriculară și de a construi programe școlare potrivite fiecărei rute și specializări.
- Orice arie curriculară va avea între 3 și 5 opțiuni de CDȘ; elevii pot opta între minimum 2 opțiuni de CDȘ – parte din clasă la CDȘ1, parte la CDȘ2, sau alcătuiri de grupe formate din elevi din clase diferite, în orar, cu evidențiere simplă „CDȘ”;
- Este avut în vedere CDȘ pentru fiecare arie curriculară (CDȘ poate fi monodiciplinar/interdisciplinar/transdisciplinar).
Calendarul proiectului România Educată
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat marți seară, la Digi24, despre adoptarea unui proiect de lege care să transpună prevederile din România Educată:
„Întâi august este termenul pe care îl dorim să îl asumăm pentru constituirea unui grup interministerial, apoi 10 septembrie să avem un plan de acțiune aprobat din Hotărâre de Guvern, apoi de la 1 octombrie să avem o bază de discuție, deci un proiect prin care să fie transpuse toate măsurile din România Educată într-un proiect coerent care în noiembrie să intre în consultări, apoi să intre în parcursul normal.”
Ulterior, același calendar a fost prezentat și în ședința de guvern de către premierul Florin Cîțu.
Ținte din proiectul România educată:
- Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim de cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
- Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
- Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
- Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
- Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
- Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până în 3 ani participă la educație preșcolară;
- Până în 2030, 2500 de creșe eficiente energetic se vor construi la nivel național;
- Pănâ în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie;
- Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe).
Consultă aici fișa de sinteză a proiectului România Educată
Citește mai multe detalii:
- Ce își propune proiectul România Educată: Rata de analfabetism funcțional să ajungă la maxim 20% până în 2030 / Minimum 40% dintre cei de 30-34 ani să fie absolvenți de studii superioare
- Proiectul „România educată”: Inspectoratele școlare se desființează și se transformă în Centre județene pentru Învățământ Preuniversitar
- Liceele pentru care cererea depăşeşte oferta să organizeze admitere/ Învăţământ liceal cu trei rute – teoretic, profesional şi vocaţional și Bacalaureat unic
- VIDEO Iohannis anunță schimbările pentru Educație, de la clasa pregătitoare la noul bacalaureat: „Un grup transpartinic va construi cadrul legislativ
- DOCUMENT Noutățile din proiectul România Educată: Schema cu parcursul școlar, de la 0 la 19+ ani / Evaluări anuale pentru clasele primare / Fără bacalaureat la colegii universitare
Proiectul național „România Educată” a început în 2016 şi a fost structurat în următoarele trei etape:
- Prima etapă (2016-2017) a presupus o serie de activităţi, precum opt consultări cu privire la viziunea şi obiectivele de ţară pentru educaţie (dezbateri regionale), dezvoltarea şi diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terţi.
- A doua etapă (2017-2018) a pornit de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educaţie la orizontul anului 2030.
- A treia etapă (2018-2021) a presupus lansarea în dezbatere publică a documentelor rezultate în demersurile anterioare.
Proiectul ”România educată” a fost supus dezbaterii publice din decembrie 2018.
Preşedintele Klaus Iohannis a avut săptămâna trecută consultări cu liderii coaliţiei de guvernare, apoi cu conducerea Parlamentului şi cu membri ai Comisiilor de Învăţământ din cele două camere, iar în a treia zi, cu partenerii de dialog social din zona educaţiei şi reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale implicate în proiectul ”România Educată”.
La consultări au participat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și consilierul prezidențial pe educație Ligia Deca.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede alocarea a 3,6 miliarde de euro pentru România Educată, printre reforme fiind incluse dezvoltarea unui sistem de educaţie timpurie incluziv şi de calitate, bacalaureat reformat, iar ca investiţii 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere şi lectură, 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitar
INTERVIURILE HotNews.ro