Dosar cu șina, unghii tăiate și batistă curată la concursul de la Ministerul Energiei

Prima frază pe care o scrisesem era: De pe site-ul Ministerului Energiei NU aflăm că se organizează un mega-consurs pentru ocuparea unor posturi din Direcția Generală Politici Energetice și (pompos adăugat) Green Deal și Direcția Afaceri Europene. Am căutat asiduu prin stufărișul de postări din site-ul ministeului și am găsit anunțul. Este aici. Mai sunt și alte posturi scoase „la concurs”, pe care le găsiți aici (să vedem cine se descurcă pe acest site). Ca fapt divers, căutand organigrama ministerului, vedem că ministru este încă, înjuratul pe vremea odiosului PSD – ALDE dar proaspat membru și senator capabil PNL, giurgiuveanul Toma Petcu.

La concurs sunt scoase 27 de posturi de consilieri care ar trebui să fie ocupate de cei care vor contibui la bunăstarea românilor, adică la scăderea prețurilor energiei pe care fiecare din noi o consumăm. Cei 27 de funcționari publici vor proiecta strategia și politicile energetice, dezvoltarea infrastructurii (critice) de producție, transport și distribuție de energie electrica, gaze naturale și produse petroliere și energie termică, fără de care România ar sucomba.

Posturile scoase la concurs sunt funcții publice de consilieri clasa I pe grade profesionale diferite: superior, principal, asistent și debutant. Cei care se înscriu la concurs trebuie să aibe vechime: superiorii de 7 ani, principalii de 5 ani, asistenții de un an și dedutanții fără.

În Direcția Politici Energetice și Green Deal sunt mai multe subcompartimenete cu posturi disponibile: Politici și Tranziție Energetică, Energie Nucleară, Politici și Investiții în Energie, Resurse Minerale Energetice, Energii Regenerabile și Hidrogen și Strategie, Tehnologii Noi și Stocare. (Pentru acuratețea informației, la Direcția Afeceri Europene avem Biroul Afaceri Europene și Compartimentul Relații Internaționale.) Data afișării – 3 august, dosarele se puteau depune până în 23 august, susținerea probei scrise fiind în 3 septembrie.

Cu ocazia săpăturilor pe care le-am făcut în site-ul ministerului am aflat că exista și o Direcție de Prevenire și Gestionare Riscuri în Sectorul Energetic, care face (și ea) angajări. (Este un început pentru glumele – pardon, doream să zic altceva – care vor urma?)

Care este subiectul articolului, vă întrebați! Din 2012 tot scriu că România nu a avut și nu are o structură de cercetare, analiză și proiectare de strategii și politici energetice. Se va face de luna viitoare! Dar cum?

Cunoscătorii industriei energetice au zâmbit. În general se cunosc între ei. Se cunosc bine … Dar să intram in subiect!

Cercetarea și analiza sunt domenii interdisciplinare în care mediul universitar este implicat. La noi nu! Există specialiști în cercetare și analiza a evoluției industriei energetice. Numai dacă mă uit pe cele patru rafturi de cărti (pe care le am) din domeniu, pot enumera destui specialiști români care pot participa la elaborarea de strategii și politici energetice naționale. Cercetarea, analiza și proiectarea de strategii înseamnă în primul rând mediul academic unde sunt oameni dedicați („născuți, nu făcuți”) studiului mediului internațional și relațiilor energetice (bănuiți de ce nu zic geopolitică energetică) și studiilor cu caracter de noutate tehnologică. Garantez că nici unul dintre cei care au studii academice serioase, care au scris cărți, care sunt comutați zilnic la ceea ce se întâmplă pe plan național și internațional în domeniul energiei nu își doresc să acceadă la minunatul post al „funcției publice de execuție de consilier clasa I, grad profesional superior”. În primul rând pentru că au cariere și (uneori) lucrează în mediul universitar, în al doilea rând pentru că nu se încadreaza în condiția „vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice” (un prieten s-ar întreba care ar fi acelea și un altul ar scrie wtf) de minim 7 ani, în al treilea rând trebuie să se încoloneze șirului lung de yes-mani ai ministerului și de a avea obligatoriu păreri similare cu cele ale șefimii. (Și ar mai fi și al cincilea motiv, ce este peren: miniștrii sunt de la partidul X, sunt habarniști, antipatici, vânduți rușilor, vânduti OMV-ului, vănduti baieților deștepți din energie, sunt spăgari … completați fiecare ce crede …)

Cum se face în alte state: în minister sunt doar câțiva funcționari, bine pregătiți, care sunt cu ochii pe tot ceea ce se scrie în presă sau în revistele de specialitate, pe studiile făcute în companiile sau ONG-uri. Aceștia își fac o idee despre studiile care ar trebui să le lanseze ministerul și lanseză un concurs în care deobicei se înscriu echipe din universități, ONG-uri sau companii specializate în studii pe domeniu. În România, eu cunosc cel putin o astfel de companie privată, un institut de stat – cel din Râmnicu Vâlcea, unde se studiază tehnologiile pe hidrogen, minim două ONG-uri serioase, ca să nu zic că echipe din cel puțin trei centre universitare pot participa la astfel de „call”-uri. Cum vor fi materialele făcute de cei din minister și cum ar putea fi proiectele făcute de specialiștii cu ani grei de cercetare la activ?

Pun pariu că acest gen de abordare este mult mai ieftină decăt cea adoptată de minister!

În alte țări, există institute de cercetare specializate care elaborează studii din proprie initiativă, la comandă sau participă la licitatii internaționale. (Culmea este că în România există un astfel de institut în domeniul cercetării aerospațiale cunoscut pe plan internațional.)

Nu putem să tragem decât o concluzie: mai există lipitori de afișe (pentru debutanți) sau bravi luptători de campanie (pentru asistenți) sau funcționari de recompensat (pentru superiori) pentru care se inventează câteva zeci de posturi. (Am zis că sunt mai multe concursuri). Este posibil ca sinecurile să acapareze toate aceste posturi importante. Nu o să aflăm decât pe buzunarul nostru că se va scumpi energia, ei neavând ce să ne explice. Nu vom afla decât din presă că a explodat o conductă de gaz în care s-a băgat hidrogen. Nu vom afla decât pe pielea noastră că vom intra în black-out. Vom afla cât de frumos bate vântul în elicile fermelor eoliene, care nu nu au unde da energia că nu avem fire. Vom afla ce blajin strălucește soarele în fermele solare din Satu Mare. Nu vom afla deloc că se vor face investiții în capacități securitare de producție de energie electrică ci doar că s-au închis cele existente. Și toate acestea pe banii noștri, inclusiv salariile viitorilor strategi.

Nu mă credeți? Deschideți linkul acesta, mergeți la pagina 31 să vedeți ca un nuclearist trebuie să știe Constituția și câteva legi, din care jumătate se referă la codul administrativ, egalitatea de șanse, organizarea ministerului. Nimic despre studiile terminate (măcar un master, dacă nu un doctorat), nimic despre articole publicate, nici o lucrare serioasă și de referință care sa se refere la domeniu în bibliografie. Cu ce se va ocupa strategul? Vă pun nervii la încercare: la pagina 6 îi veți găsi 36 de atribuții și vă veți da seama că postul este de fapt pentru o persoană predestinată. La fel (probabil) sunt toate posturile. Vă veți convinge dacă citiți atribuțiunile. O să le aflăm numele până la șfârșitul lunii septembrie și ne vom uita pe cv-urile lor. Citeste intreg articolul si comenteaza pe contributors.ro