​​Exclusiv AUDIO Controverse legate de viabilitatea proiectului Tarnita-Lapustesti: "Doar chinezii pot sa intre la finantare, ca altii nu sunt nebuni"

Departamentul pentru energie, prin Hidroelectrica, furnizeaza o serie de informatii legate de proiectul mamut de 1,2 miliarde de euro Tarnita-Lapustesti catre doua companii chineze, Gezhouba Corporation si Sinohydro, reiese dintr-o inregistrare obtinuta de HotNews.ro a sedintei Consiliului de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica din 22 octombrie. Potrivit membrilor CS, sunt cel putin doua probleme legate de Tarnita-Lapustesti. Prima este legata de furnizarea unor informatii catre doua companii, existand riscul acordarii unui tratament preferential. A doua este lipsa unui studiu care sa demonstreze profitabilitatea proiectului. „Indicatorii (n.red.tehnico-economici)sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa”, spunea Remus Borza, presedintele CS, conform inregistrarii. Insa, chinezii nu beneficiaza doar de informatii legate de proiectul Tarnita, ci si de alte proiecte.

Descarca fisierul audio in format MP3

Printre altele, pe ordinea de zi a sedintei CS din 22 octombrie s-a aflat si avizarea prelungirii cu 60 de zile a doua memorandumuri de intelegere semnate in luna mai intre Guvernul Romaniei, prin Hidroelectrica, si Guvernul chinez, prin cele doua companii: Gezhouba Corporation si Sinohydro. Memorandumurile de intelegere urmau sa expire dupa 6 luni, la sfarsitul lunii octombrie. In conditiile in care in cele 6 luni, cele doua companii chineze nu au luat nicio decizie, directoratul companiei a decis in luna septembrie prelungirea valabilitatii lor cu inca doua luni. Interesant este ca directoratul a incercat sa-i convinga pe membrii CS sa avizeze aceasta prelungire in ciuda faptului ca actul aditional pentru prelungire fusese deja semnat intre Hidroelectrica si partea chineza. Relevanta este afirmatia pe ton de gluma facuta de Remus Vulpescu, membru CS: Voi ati facut-o si acum vreti sa va acoperim noi!

• „Nu vreau sa fim acuzati dupa aceea ca am favorizat 2 companii”

Punctul pe „i” a fost pus de Oana Truta, reprezentant al Fondului Proprietatea in CS Hidroelectrica. Aceasta a ridicat doua probleme: una legata de un posibil tratament preferential, iar cealalta legata de lipsa unor indicatori tehnico-economici care sa demonstreze profitabilitatea proiectului. „Daca noi dorim sa le dam informatii despre proiecte viitoare pe care noi vrem sa le licitam, asta seamana a tratament preferential (…)In momentul in care a venit acel memorandum, era o chestie foare generala. Ori, din nota de fundamentare unde vad ca se dau detalii cu privire la anumite proiecte, inteleg ca, totusi, nu este o chestie generala, ca este o chestie calata pe anumite investitii si detalii pe care noi Hidroelectrica le furnizam celor 2 companii. Ori, cu asta am chiar o mare problema. Nu vreau sa fim acuzati dupa aceea ca am favorizat 2 companii din lumea asta intreaga”, a spus Oana Truta.

„O fi el proiect strategic, dar banii ii va da compania asta (…) Noi va trebui sa ne-o fundamentam in functie de niste indicatori tehnico-economici. Eu in Hidroelectrica nu am vazut acei indicatori. Nu avem un studiu care sa ne demonstreze utilizatea acestui proiect si profitabilitatea ei in aceasta companie. Noi pana acum am bagat bani in consultanta, dar nu a existat o decizie a AGA care sa aprobe acest proiect pe niste indicatori obiectivi. (…)Problemea mea este ca in momentul in care acest proiect va continua si se va da drumul la investitie, pot sa vina alte 2-3 companii si sa spuna: dar si eu as fi vrut sa am la dispozitie 1 an sau 6 luni, sa ma duc la Hidroelectrica si sa iau datele respective. Aici vad o problema, pentru ca noi am creat un avanataj celor doua companii. Nu este problema de confidentialitate”, a mai spus Truta.

• Nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect

Legat de proiect in sine, nici Remus Borza nu crede in oportunitatea lui. „E clar ca pe avionele astea doar chinezii pot sa intre la finantare, ca restul nu sunt nebuni. Indicatorii sunt prosti toti, de aceea nimeni nu-i scoate pe masa. Este ca si in aia cu Bechtel: 1,4 mld euro pe 40 km de autostrada. Indicatorii sunt prosti. Siguri ca multi vor sa ramana in istorie cu o ctitorie si asa cum Stefan cel Mare a ramas cu manastirile, altii vor sa ramane cu Tarnita. Dar nu credem in fiabilitatea unui astfel de proiect. Nici nu suntem in masura acum sa ne pronuntam, nici pe indicatori, nici pe oportunitate. Nu este decizia noastra”, a afirmat Remus Borza.

• Daca dvs considerati ca nu este strategic, vorbiti cu domnul ministru

Discutia despre cat de oportun este proiectul Tarnita a starnit o polemica intre membrii CS. O reprezentanta a Departamentului pentru Energie i-a sugerat lui Borza sa discute cu ministrul Constantin Nita: Daca dvs considerati ca nu este strategic, vorbiti cu domnul ministru.

La randul sau, Remus Vulpescu a afirmat ca in perioada in care a fost administrator special la Hidroelectrica a cerut Departamentului de achizitii din Hidroelectrica o nota prin care sa fie transmise asigurari ca nu sunt incalcate prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. „Nu tin minte sa mi se fi oferit o nota scrisa in acest sens, au fost niste asigurari verbale. In tot cazul, hotararea a fost a Adunarii Generale. AGA nu este tinuta sa aiba de la noi o propunere. Avand aceste memorandumuri, AGA poate sa se intalneasca si sa hotarasca asupra lor fara ca noi in Consiliul de Supraveghere sa putem cumva directiona problematica acesta in vreun fel”, a spus Vulpescu. Acesta a precizat ca aceste memorandumuri nu ar trebui sa interfereaze in niciun fel cu normele europene legate concurenta loiala si achizitiile publice.

Prezent la sedinta, un directorul de la directia de achizitii a afirmat ca nu poate fi vorba de asa ceva deoarece „nu suntem inca in procedura de achizitie”. Acesta a mai spus ca este o premiera semnarea celor doua memorandumuri. Intrebat ce inseamna premiera, directorul a afirmat ca „niciodata nu s-a semnat un memorandum de intelegere inainte (?), iar propunerea a fost pentru mai multe proiecte si cu atat mai mult pentru proiectul Tarnita-Lapustesti”. „Societatea a trimis cateva sute de scrisori in lume pentru a primi solicitari pentru acest proiect si singurul lucru care a fost concretizat au fost aceste memorandumuri de intelegere”, a spus directorul din Hidroelectrica argumentand astfel necesitatea prelungirii valabilitatii documentelor cu inca doua luni. „Pentru a lua o decizie de a intra in acest proiect, acesti investitori au nevoie de niste informatii. Pentru a utiliza aceste date, aveau nevoie de un memorandum de intelegere, un cadru de reglementare. Acest memorandum are anexat un acord de confidentialiatte. Toata aceasta cooperare cu China are loc in contextul acelui pact de confidentialiatate. S-a dat atunci un termen de 120 de zile. Dupa 120 de zile, companiile chineze nu au ajuna sa ia o decizie deoarece chiar aici la Hidroelectrica a durat foarte mult aprobarea primului memorandum. Atunci, cele 120 zile s-au scurs din luna mai. Este nevoie de un alt termen de prelungire a acestui memorandum, pentru ca cele 2 companii sa ia o decizie”, a spus, la randul sau, reprezentanta Departamentului pentru Energie.

Dupa o serie de discutii in contradictoriu legate de necesitatea unui aviz din partea CS pentru ca Adunarea Generala a Actionarilor sa aprobe prelungirea memorandumurilor, administratorii au aprobat cu 4 voturi pentru si 2 abtineri. „Sunt impotriva proiectului, nu cred in justetea proiectului, dar nici nu ma pun in calea fericirii celor care vor sa negocieze cu chinezii”, a spus Borza care a mai precizat ca acest aviz din partea CS „nu are nicio valoare juridica, e doar o chestie de acuratete”.

Si premierul Victor Ponta si ministrul energiei Constantin Nita vorbesc ori de cate ori au ocazia despre realizarea proiectului Tarnita-Lapustesti. De altfel, proiectul a fost inclus in Programul national de investitii lansat in luna iulie de premierul Victor Ponta. „Sper că la anul să finalizăm negocierile pentru Tarniţa şi reactoarele nucleare 3 şi 4”, spunea, recent, Constantin Nita.

Reamintim ca realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarnita-Lapustesti presupune asigurarea de fonduri de investitii de peste 1,2 miliarde euro. Este un proiect vechi despre care se vorbeste inca din anii ’80.