FMI: Combinatia de reduceri "masive" de taxe si impozite si de majorari salariale va impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% in 2016 si peste acest nivel in 2017

Dupa mai multi ani de consolidare fiscala, deficitul fiscal este prognozat a creste considerabil pe fondul reducerilor consistente de impozite si taxe si al majorarilor salariale, apreciaza FMI dupa incheierea vizitei delegatiei Fondului in Romania.

Pentru acest an, bugetul este construit astfel incat sa se realizeze tinta de deficit de 1,9% din PIB datorita realizarilor bune pe partea de venituri si executiei sub asteptari a bugetului de capital, existand deci spatiu pentru a se onora inainte de termen unele dintre obligatiile aferente anului 2016.

„Pentru anii 2016 si 2017, politicile adoptate si cele care se intentioneaza a fi adoptate-o combinatie de reduceri masive de impozite si taxe si de majorari salariale -vor impinge deficitul fiscal pana aproape de 3% din PIB in anul 2016, si peste acest nivel in 2017 daca nu sunt identificate masuri compensatorii sau daca nu se intampla din nou neexecutarea integrala a cheltuielilor de capital”, apreciaza FMI in comunicatul transmis de sefa misiunii, Andrea Schaechter.

Expertii institutiei apreciaza ca aceasta abordare prociclica va induce un stimul la nivelul economiei intr-un moment in care acesta nu era necesar, avand in vedere cresterea economica, si va aseza datoria publica pe o traiectorie ascendenta.

Planurile fiscale sunt raportate la o tinta recomandata de deficit de 1,5% din PIB pentru anul viitor, deficit ce ar asigura reducerea datoriei publice ca pondere in PIB si, data fiind neutralitatea ciclica, ar acomoda perspectivele actuale de crestere.

O misiune a Fondului Monetar International a efectuat o vizita la Bucuresti in perioada 13-21 octombrie, pentru a discuta evolutiile economice recente si planurile bugetare pentru anul 2016.

Protejarea realizarilor din ultimii ani, „cruciala”

FMI consemneaza ca Romania a inregistrat in ultimii ani o imbunatatire considerabila a indicatorilor sai macroeconomici, „sustinuta de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala”.

„Protejarea acestor realizari, in contextul escaladarii riscurilor de evolutii sub asteptari la nivel global, si mai ales in economiile emergente, este asadar cruciala”, apreciaza Andrea Schaechter.

Printre politicile prioritare principale, considera FMI, se numara mentinerea disciplinei fiscale in vederea consolidarii finantelor publice, precum si reinnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales in zona companiilor de stat – pentru a sustine nivelul de incredere si a imbunatati potentialul de crestere pe termen lung.

„Perspectiva de crestere pe termen scurt este puternica, dar riscurile sunt de a inregistra rezultate sub nivelurile anticipate. Economia creste intr-un ritm sanatos, pentru anul 2015 anticipandu-se o crestere PIB-ului real de 3,4%, la aceasta crestere contribuind, in general consumul, investitiile si exporturile”, arata sursa citata.

Se preconizeaza ca si relaxarea fiscala prociclica din anul 2016, menita sa impulsioneze cererea interna, sa contribuie la o accelerare a activitatii economice cu aproximativ 3,9% in anul viitor; ea va inversa insa progresele recent obtinute in stabilizarea datoriei publice.

Volatilitatea reinnoita de pe pietele financiare globale, inclusiv riscurile de evolutii sub asteptari in zona comertului si a fluxurilor de capital, ar putea genera tensiuni in economia romaneasca, preconizeaza Fondul.

Impozitarea resurselor naturale „ar trebui calibrata cu atentie”

Potrivit FMI, accelerarea reformelor fiscale structurale este esentiala pentru consolidarea finantelor publice si pentru imbunatatirea calitatii bugetului. Mai buna colectare a veniturilor si reducerea cheltuielior ineficiente ar putea genera spatiul fiscal necesar reducerii cotelor de impunere, desi intr-un ritm mai temperat.

In mod special, desi colectarea impozitelor si taxelor a fost considerabil mai buna in acest an, decalajul de colectare se mentine semnificativ.

Pe mai departe, prioritatea in materie de reforme ar trebui sa se concentreze pe introducerea unei abordari moderne bazate pe gestionarea riscului de conformare, abordare care ar deplasa resursele limitate ale administratiei fiscale (ANAF) dinspre controalele efectuate in scopul rambursarilor de taxa pe valoarea adaugata (TVA) catre activitati ce genereaza mai multe venituri. In lipsa unei astfel de reorientari a resurselor, planurile de restructurare suplimentara a ANAF s-ar putea sa nu genereze rezultatele anticipate.

De asemenea, noul regim de impozitare a resurselor naturale avut in vedere ar trebui calibrat cu atentie pentru a se asigura un echilibru intre stimularea investitiilor pe de o parte, si obtinerea de catre Stat a partii ce i se cuvine din aceste venituri, pe alta parte, subliniaza Andrea Schaechter.

Politica monetara se confrunta cu noi provocari, nu se impune o relaxare imediata

Se preconizeaza ca inflatia generala anuala se va mentine in zona negativa pana la mijlocul anului 2016, reflectand in mare parte reducerea TVA-ului la alimente din luna iunie si reducerea cotei standard de TVA din ianuarie 2016 si preturile mai mici la marfuri.

Cu toate acestea, nu se impune o relaxare imediata a politicii monetare, data fiind pozitia fiscala bazata pe expansiune din anul 2016, cresterea rapida a salariilor, anticipatiile inflationiste amplu ancorate si incertitudinile ce persista pe pietele financiare globale. Continuarea inflatiei importate reduse ar putea insa complica pe viitor deciziile de politici, arata sursa citata.

Recomanda consolidarea legislatiei pentru implementarea eficienta a insolventei personale

Sectorul bancar a facut fata cu bine incertitudinilor legate de Grecia din vara acestui an si continua sa mentina rezerve suficiente de capital si de lichiditati. Pe masura ce bilanturile s- au consolidat si redresarea economica a capatat teren, creditarea sectorului privat a inceput sa dea semne de revenire incipienta.

In acelasi timp, mentinerea unor rezerve puternice va fi esentiala pentru ca bancile sa poata gestiona riscurile legale considerabile. Urgentarea adoptarii atat de intarziatei legislatii din sectorul financiar – referitoare la inchiderea bancilor, la garantarea depozitelor, supravegherea macroprudentiala si la obligatiunile garantate – va contribui la intarirea cadrului legal actual si la alinierea acestuia la bunele practici internationale, transmite FMI.

In ceea ce priveste modernizarea regimului insolventei in Romania, procesul avanseaza, iar misiunea a recomandat consolidarea proiectului de legislatie secundara pentru a se asigura implementarea eficienta a cadrului legal privind insolventa personala.

„Lipsa progreselor in zona reformelor structurale constituie un obstacol principal pentru perspectivele de crestere pe termen lung.”

Potrivit Fondului, cel mai puternic pilon al reformelor structurale din Romania a fost imbunatatirea continua a cadrului de formare a preturilor in energie, acompaniata de eforturi permanente de intarire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili. Cu toate acestea, actiunile de imbunatatire durabila a performantelor obtinute de multe intreprinderi de stat (IS) ineficiente din sectoarele transporturi si energie au fost stopate, acest lucru datorandu-se partial neimbratisarii pe deplin a conceptului de mai buna guvernare corporativa a IS.

Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativa, daca va fi implementat in maniera acoperitoare, va constitui o oportunitate de recladire a credibilitatii in acest domeniu. In acelasi timp, autoritatile ar trebui sa dea un nou impuls implicarii sectorului privat in IS, prin oferte publice initiale sau prin privatizari strategice.

Fara o modernizare a infrastructurii de transport public a Romaniei, avantajele activitatii economice puternice din prezent nu vor avea decat o viata scurta, iar progresele catre convergenta economica vor fi lente, mai apreciaza Fondul Monetar International