​FOTOGALERIE Cum s-a vazut tranzitul planetei Venus prin fata Soarelui de la Bucuresti. Urmatorul tranzit, in anul 2117

Trecerea planetei Venus prin fata Soarelui, fenomen care se va mai repeta abia in anul 2117, a fost vizibila in intregime din regiunea Oceanului Pacific, începând din estul Australiei, dar mai ales din Hawaii. În Statele Unite, tranzitul s-a produs pe 5 iunie după-amiază, iar Soarele a apus înainte de încheierea fenomenului. În Europa, s-a petrecut exact invers – în zorii zilei de 6 iunie, Venus a trecut prin faţa Soarelui. În România, fenomenul s-a produs începând cu ora 1.05 (ora locală) şi s-a încheiat la ora 7.55, astfel că a putut fi observat partial imediat după răsăritul Soarelui, scrie Mediafax.

Tranzitul planetei Venus pe discul solar este unul dintre cele mai rare fenomene astronomice din Sistemul Solar si survine la intervale de timp de 8, 121.5, 8, 105.5 ani, acesta fiind ultimul tranzit ce va putea fi observat pana in anul 2117, potrivit Institutului Astronomic al Academiei Romane.

In secolul al XIX-lea fenomenul a fost observat de doua ori, in secolul al XX-lea, niciodata, in secolul al XXI-lea, a mai fost un astfel de fenomen, in 8 iunie 2004, acesta fiind al doilea. Urmatorul tranzit va putea fi observat abia in 2117, se mai arata in comunicatul de presa.

Fenomenul de tranzit consta in intrepunerea unui corp ceresc intre observator (om de pe pamant) si un al doilea corp ceresc. Pentru ca tranzitul sa fie vizibil, corpul ceresc ce tranziteaza trebuie sa fie mai mic decat corpul ceresc tranzitat . Un fenomen de tranzit este atunci cand cei 3 participanti la eveniment (observatorul, corp ceresc ce tranziteaza, corp ceresc tranzitat) apartin unui plan comun (in acest caz, orbitele celor 3 participanti trebuie sa fie comune).

Tranzitul este un fenomen 100% optic, deoarecee este vorba de un raport vizual dintre observator si cele 2 corpuri ceresti. Nu exista alte feluri de considerente (astrologice, simbolice) decat poate semnificatia religioasa in anumite grupuri.

Planetele din sistemul nostru solar sunt continute aproximativ in acelasi plan de rotatie, conform legilor atractiei gravitationale. Venus este diferita, in sensul ca are orbita inclinata la 3% . Acest 3% , raportat la distantele astronomice din spatiu, are o pondere extraordinar de mare in posibilitatea participarii la un tranzit peste soare, vizibil de pe pamant. De ce? Deoarecee din cauza inclinatiei de 3% Venus rareori intersecteaza discul soarelui in acelasi plan cu cel al pamantului. Astfel, odata la aproximativ 100 de ani, cele 2 orbite se aliniaza pe acelasi plan si observatorii de pe pamant pot vedea cum venus „atinge” suprafata soarelui , din perspectiva noastra.

Tranzitul de ieri este ultimul pana in 2117, drept urmare ultimul din viata tuturor care sunt in viata acum pe pamant. In al doilea rand, este extrem de important pentru cercetatori, astrofizicieni si astronomi , deoarecee este ultima ocazie de a studia si de a face masuratori extrem de precise pentru descoperirea exoplanetelor.

Acest tip de tranzit este semnificativ deoarecee este acelasi proces prin care cercetatorii „vaneaza” exoplanete (planete din alte sisteme solare) . Prin studierea schimbarii luminositatii(dimming) a unei stele atunci cand este tranzitata de un alt corp ceresc (eclipsa sau tranzit), se poate stabili marimea planetei si distanta fata de steaua ei, in acest fel stabilindu se daca planeta respectiva este solida si/sau poate sustine viata. In acest fel, astronomii care au participat la tranzitul venus din 1639 , au putut calcula (estima) pentru prima oara in istoria omenirii distanta de la soare la Pamant, ce mai tarziu a ajuns sa fie cunoscuta ca 1 AU (astronomical unit) – 149,597,870.700 km.

La acest articol a contribuit dl. Andrei Sava.