GALERIE FOTO Cât de smart sunt orașele smart din România: Clujul va avea în acest an primul autobuz fără șofer. Până în 2028 toată flota de transport public va fi electrică

Clujul va avea în acest an primul autobuz fără șofer, iar până în 2028 toată flota de transport public va fi electrică, față de peste 50% cât este în prezent, a afirmat viceprimarul orașului, Dan Tarcea, în cadrul dezbaterii HotNews.ro ”De la dosarul cu șină la smart city”. Și în Sectorul 4 din București se fac pași importanți în acest sens: parcările de reședință se pot rezerva și plăti exclusiv online, la fel și taxele locale, au fost amenajate stații de încărcare pentru mașini electrice, iar metroul este extins până după șoseaua de centură. Cigudul, primul smart village din România, oferă majoritatea serviciilor online, peste 80% din plăți fiind făcute electronic. Sectorul 2 din București este încă la început, dar primarul spune că are planuri mari: formulare inteligente, ”o primărie fără hârtie”, dar și o rețea de 500 de senzori pentru monitorizarea poluării și combaterea acesteia.

Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca este una dintre cele mai digitalizate din România. Procesul de digitalizare a început în 2010 și s-a dezvoltat în fiecare an.

Din 2011, toate taxele locale pot fi plătite și online, din 2013 se elibereză online autorizația de liberă trecere, iar din 2014 și amenzile pot fi plătite la fel. Din 2017, se eliberează în format electronic și acte de urmanism, iar de curând avem la Cluj și primul funcționar virtual, Antonia. În 2020, Primăria a lansat tichetul albastru – un sistem prin care 530 de funcționari publici pot interacționa cu cetățenii. Pe o platformă, cetățenii se pot programa cu 48 de ore înainte pentru o întâlnire cu funcționarul, fără să mai vină la primărie. Asta doar pe partea de digitalizarea administrației locale.

• ”Avem peste 300 de operațiuni care pot fi făcute online, emiterea certificatelor de urbanism, toți funcționarii vor avea semnătură electronică, pentru ca toate documentele acceptate să poată fi emise în format electronic. Și noi am încercat să eliminăm ștampilele, le-am lăsat doar aciolo unde este nevoie de o viză specială solicitată prin lege.
• De asemenea, noi nu mai solicităm copii după documente. Pentru fiecare cetățean care are nevoie de o copie există scanere la fiecare ghișeu, astfel încât să nu-l mai plimbăm pe om să își facă o copie de 50 de bani, 20 de bani și să nu găsească un copiator”, a explicat Dan Tarcea, viceprimarul orașului, în cadrul dezbaterii HotNews.ro ”De la dosarul cu șină la smart city”.

Din 2015, orașul are o abordare integrată pe partea de smart city.

• ”Nu știu dacă suntem pe locul I în România, dar cu siguranță suntem undeva pe podium. Încercăm să facem față provocărilor.
• Cred că pentru un smart city avem nevoie de cîteva ingrediente: o guvernare inteligentă, o economie inteligentă, o mobilitate inteligentă, un mediu inteligent. Acest trend a fost dat de către primarul orașului, domnul Emil Boc, încă din 2015. Am început mai timid în 2015, cu câteva aplicații, apoi am trecut și la componenta de investiții ca să le facem după componenta smart”, a explicat Dan Tarcea.

Aplicațiile care fac viața clujenilor mai ușoară

• Pentru sesizările adresate Primăriei poate fi utilizată aplicația MyCluj, platformă de sesizări integrată cu sistemul intern de management al documentelor
• Tranzy, din 2020 – aplicaţia Companiei de Transport Public (afişarea timpilor de sosire în staţie a mijloacelor de transport în comun)
• Cluj Bike, din 2018 – aplicaţie pentru rețeaua de 50 de stații de închiriere de biciclete în regim self-service
• Cluj Parking, din 2017 – aplicație de mobil care oferă în timp real date despre ocuparea parcărilor cu barieră din municipiu
• ParkingPay, din 2019- aplicaţie pentru plată parcare cu card bancar
• Plata parcărilor cu plata orară prin SMS
• CityParking Cluj, din 2020 – aplicația identifică, prin sistemul de senzori și comunicație realizat, locurile libere de parcare de pe unele dintre cele mai circulate străzi din oraș (străzile din zona I – 1.025 de locuri de parcare)
• STEP Hear (aplicatie la nivel mondial, la care a aderat Clujul), din 2021 – aplicația pentru accesibilizarea Centrului de informare pentru cetățeni și Evidența persoanelor. Ajută pesoanele cu deficiențe de vedere să se orienteze spațial. De asemenea, primăria are implementat un sitem pentru ca persoanele hipoacuzice să interacționeze mai bine cu funcționarii primăriei, fără a-i deranja pe ceilalți.

Viceprimarul Clujului consideră că în acest proces de digitalizare este esențială interconectarea bazelor de date ale instituțiilor, pentru ca cetățeanu să depună un document o singură dată și să poată fi accesat de acolo și de celelalte servicii care au nevoie de el.

Prima stradă inteligentă din România

Pe partea de mobilitate urbană inteligentă, proiectele sunt și mai spectaculoase. Clujul a inaugurat anul trecut prima stradă inteligentă din România – Molnar Piuariu – dotată cu mobilier urban modern, care permite încărcarea telefoanelor mobile sau a tabletelor prin porturi USB, două stații de încărcare rapidă pentru mașini electrice, iluminat inteligent, iar semafoarele dau prioritate mijloacelor de transport nemotorizate. Lucrarea a costat 4,3 milioane, bani ce provin din fonduri europene nerambursabile.

Strada Molnar Piuariu

Orașul și-a stabilit clar prioritățile, respectiv încurajarea folosirii mijloacelor de transport public, a celor alternative și mersul pe jos, în defavoarea mașinii personale, iar tehnologia este pilonul principal.

• ”Prioritatea numărul 1 este folosirea mijloacelor de transport în comun ca și o componentă smart city, apoi folosirea mijloacelor alternative – biciclete, trotinete – crearea unor sisteme de mers pe jos, fiindcă nu ne-am născut în mașină, și abia după aceea vine prioritizarea mașinii. Fiindcă niciodată nu vom reuși să asigurăm infrastructura necesară pentru cei care doresc să folosească mașina. Dacă astăzi avem 4 benzi și sunt pline, apoi mai facem două benzi, în 3 ani și acelea vor fi pline. De aceea cred că trebuie să găsim alte soluții”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea.

Parcare pentru biciclete

Câteva exemple despre ce înseamnă mobilitate urbană inteligentă

Un exemplu este programul de autobuze școlare, care la Cluj-Napoca este un succes, pentru că există este o încredere din ce în ce mai mare a părinților de a folosi aceste mijloace de transport. În acest moment, autobuzele sunt doar pentru elevii din clasele 0-4.

De asemenea, discutăm despre un sistem de bike sharing și trotinete care să fie funcțional, iar Primăria trebuie să asigure și pistele necesare pentru a putea fi folosite bicicletele și trotinetele. Vorbim despre piste sigure. Viceprimarul spune că în momentul în care au fost făcute câteva piste care nu au fost sigure, ele nu au fost folosite. „De aceea cred că este o provocare pentru fiecare autoritate să găsească spațiul necesar, să ia de la mașini și să dea la mijloacele de transport alternative”.

Un alt exemplu este cel al stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice.

• „Fie că vrem, fie că nu vrem, viitorul acesta va fi. Nu știu dacă România este pregătită din punct de vedere energetic să asigure o infrastructură suficient de mare pentru mașini electrice. Norvegia este deja la un grad de peste 60% privind folosirea mașinilor electrice.
• Încercăm și noi la Cluj-Napoca să punem cât mai multe stații de încărcare pentru mașini electrice pe domeniul public. Acum încărcarea este gratuită, vom vedea pe viitor care va fi politica. Avem utilaje electrice la salubrizarea stradală, cerute prin caietul de sarcini, acestea suntdeja sunt in functiune”, a explicat Tarcea.

Primul autobuz fără șofer

Potrivit viceprimarului Clujului, orașul are proiecte europene de peste 100 milioane de euro pentru modernizarea transportului în comun, cu mijloace de transport electrice: autobuze, troleibuze, tramvaie. Anul acesta, ar putea circula la Cluj și primul autobuz fără șofer.

• ”Până în anul 2028 ne propunem să avem toată flota de transport public integral electrică, acum suntem la peste 50%, și să continuăm și cu benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun. Avem un sistem destul de coerent de benzi dedicate, am început încă din 2016 să le facem. Fiecare proiect de modernizare a unei străzi majore are în vedere și amenajarea de benzi dedicate.
• Avem și câteva provocări. Anul acesta sper să avem și primul autobuz autonom, fără șofer, cu 12 locuri, să vedem cum funcționează.
• De asemenea vrem să extindem pistele de biciclete în fiecare cartier și ele să fie conectate. Avem și un proiect pentru un culoar de mobilitate metropolitan, undeva la 60 de kilometri în lungul Someșului. Lucrările vor începe anul acesta.
• Lucrăm la un proiect <>, prin care fiecare cetățean din Cluj-Napoca să poată folosi gratuit mijloacele de transport public, în zilele de vineri, astfel încât să încurajăm folosirea mijloacelor de transport în defavoarea mașinii personale”, a explicat viceprimarul Clujului.

În ceea ce privește spațiile verzi, primăria promite că orașul va avea 90 de hectare de parcuri noi, iar alte 100 de hectare de spațiu verde vor fi reamenajate.

Parcuri noi:

• Pădurea Clujenilor – 21.3 hectare, lucrare în execuție ce urmează să fie finalizată în 2021;
• Parcul Est – 45 hectare, se lucreaza la studiul de fezabilitate, se vor expropria aproximativ 30 de hectare;
• Parcul Zorilor – 1,2 hectare, licitatie de executie în desfășurare;
• Parcul Feroviarilor – 5,3 hectare, licitație de execuție în derulare;
• Parcul Bună Ziua – 9 hectare, pregătire concurs de soluții;
• Reamenajarea malurilor Someșului – licitatie execuție în evaluare. Valoare proiect – circa 123.000.000 lei;
• Parcul Armătura – 3,2 hectare, licitație proiectare și execuție în desfășurare.

Parcul între Lacuri

Sectorul 4 al Capitalei

Bucureștiul se confruntă cu probleme precum gropile din asfalt și mizeria de pe străzi, însă și aici lucrurile încep să se miște pe zona de smart city și digitalizare. Un exemplu este Sectorul 4.

• ”Avem primul și singurul serviciu public de parcări exclusiv digital. Absolut tot procesul de obținere a unui loc de parcare sau de utilizare a unei parcări publice se desfășoară exclusiv online, peste 70.000 de oameni au putut interacționa digital.
• Avem o aplicație cu aproape 50.000 de utilizatori pentru plata taxelor și impozitelor locale. Pentru parcările publice, unde s-a început și taxarea, în ultimele luni avem 132.000 de plăți făcute electronic. Toate sistemele de parcări pe care le avem sunt de tip smart. Dacă discutăm de utilizarea lor, persoanele cu dizabilități se pot preînscrie în sistemul nostru informatic pentru a avea acces în parcările publice cu barieră și barierele se deschid automat după recunoașterea numărului de înmatriculare”, a explicat Ioan Gâf-Deac, director general Direcția Mobilitate Urbană Sector 4.

El spune că în București lucrurile sunt mai complicate decât în alte orașe din țară, din cauza împărțirii administrative, însă dacă există voință se pot face multe lucruri. Un exemplu în acest sens este proiectul de extindere a liniei de metrou, realizat în parteneriat cu administrația centrală.

Parcare Piața Sudului

Parcarea Tineretului

• ”Bucureștiul este foarte complex din perspetivă administrativă, în sensul că avem 7 primării și fiecare dintre noi avem niște răspunderi. Dar cu siguranță extinderea rețelei de metrou nu ar fi fost în atribuțiile noastre, dar Sectorul 4 a demarat proiectul, este în execuție, se lucrează, am generat extinderea rețelei de metrou până la 700 m de centura Bucureștiului tocmai pentru a încerca să îmbunătățim partea de trafic. Lângă stația de metrou vom construi și o parcare park&ride, undeva la 1000 de locuri”, a susținut Gâf-Deac.

Primăria Sectorului 4 are și o rețea de stații de încărcare pengtru mașinile electrice și a dezvoltat mai multe parteneriate cu domeniul privat pe partea de mobilitate.

• ”Am generat cea mai puternică rețea din București, numai noi am instalat undeva la 25 de stații de încărcare. Apoi am făcut tot felul de parteneriate. De exemplu, am constatat că o aglomerare destul de mare se realiza prin activitatea curierilor care mergeau cu mașinile pe străduțe să livreze colete. Și atunci am făcut parteneriate și am dat voie firmelor care aveau acele sisteme de livrare easy box să le amplaseze în parcările noastre publice ca să reducem acest trafic”, a explicat Gâf Deac.

Primăria Sectorului 4 are în lucru amenajarea mai multor piste de biciclete, o parte pe trotuar, dar lupta între mașină, pieton și biciclete este încă una strânsă.

• ”Chiar dacă sunt pe trotuar, vă asigur de un singur lucru. Ele sunt în conformitate cu spiritul și litera legii. Ne dorim mai multe piste de biciclete.
• În același timp, ne dorim să vedem cum facem, pentru că în teorie lucrurile stau foarte bine. Trebuie să redăm spațiile oamenilor, să reducem spațiile pentru mașini, pentru că acesta este trendul de mobilitate la nivel european.
• Dar haideți să ținem cont de o realitate, și anume că numărul de autovehicule din România a crescut, în timp ce trendul european a fost de scădere. Și trebuie să o spunem că vehiculele second hand au ajuns în România și Bulgaria. Și sistemul de taxare este o problemă, fiindcă a doua, a treia mașină nu este supra-taxată. Și taxa de parcare este extrem de mică”, a mai spus Gâf-Deac.

El mai susține că Primăria Sectorului 4 va promova utilizarea mijloacelor de plată smart în micile afaceri, respectiv a implementării POS-urilor. De asemenea, vrea să genereze sistemul propriu de închirieri biciclete. Stațiile de încărcare a bicicletelor sunt montate, iar primăria vrea să subvenționeze pentru persoanele fizice și juridice din Sectorul 4 încărcarea la stațiile electrice, în limita a 50 km/zi.

Sectorul 2

Sectorul 2 nu se poate mândri deocamdată cu mare lucru pe digitalizare, însă noua administrație susține că are planuri mari.

• ”Au fost câteva victorii rapide pe digitalizare, am digitalizat mare parte din plăți, de exemplu taxa de timbru, care poate fi plătită prin sms. Cel mai important în acest moment este că lucrăm la o strategie care să dea o coerență procesului de digitalizare. Dar în afară de chestia asta, sunt și câteva lucruri pragmatice.
• Cred că vom fi una dintre primele primării care oferă servicii pentru cartea de identitate electronică. Cartea de identitate electronică va apărea la 1 august și Primăria Sectorului 2 va fi una dintre primele primării care să piloteze ce fel de servicii pot fi oferite populației cu cartea de identitate electronică.
• Un alt lucru pe care îl avem în plan și aici trebuie să recuperăm puțin, este softul pentru alocarea locurilor de parcare de reședință, fiindcă în acest moment nu avem acest serviciu. În ceea ce privește gestiunea deșeurilor, vom avea un proiect în care va putea vedea fiecare unde sunt mașinile de gunoi, cum se face curățenia”, a declarat în cadrul dezbaterii organizate de HotNews.ro primarul Radu Mihaiu.

El își mai dorește formulare inteligente, ”o primărie fără hârtie”, dar și o rețea de 500 de senzori pentru monitorizarea poluării și combaterea ei.

• ”Un efort început deja și pe care vrem să-l continuăm este acela de a avea formulare inteligente. Partea cea mai grea aici este nu să le punem într-un format digital, ci să le facem ușor de înțeles. Chiar și formularele în format de hârtie sunt greu de înțeles, dar acolo dacă te duci la ghișeu îți explică cineva ce ai de făcut. Problema cu formularele inteligente este că nu mai există acel cineva de la ghișeu să îți explice și este complicat să le facem ușor de înțeles. Sper ca anul acesta să finalizăm.
• Ne dorim ca acolo unde avem camere de luat vederi să punem senzori de poluare astfel încât să înțelegem cum variază calitatea aerului în funcție de zonă și să găsim soluții punctuale pentru combaterea poluării. Noi avem în sector peste 500 de camere video cu curent și internet și putem senzori.
• Un alt proiect început este ”Primărie fără hârtie” adică să eliminăm hârtia în relația cu cetățeanul dar și intern, ca să nu mai plimbăm atâta hârtie dintr-o parte în alta”, a mai explicat Radu Mihaiu.

Primarul promite că va oferi date deschise, pentru firme, populație și ONG-urile care doresc să le folosească, în așa fel încât acele servicii digitale pe care primăria nu are capacitatea sau inițiativa să le facă, să le poată face privații.

Pe partea de mobilitate urbană smart, principalul proiect este amenajarea salbei de lacuri din sector.

• ”Salba de lacuri este unul dintre cele mai importante proiecte pe care le avem la Primăria Sectorului 2. Am început cu ecologizarea, fiindcă acolo s-a strâns gunoi de 30 de ani, toată lumea a aruncat gunoiul în apă. Apoi, toată zona trebuie cadastrată și întabulată, fiindcă sunt zone unde nu este clar regimul de proprietate, sunt diverse persoane care și-au pus gardul dincolo de proprietate, s-au dus până în lac fără să lase spațiul de halaj. Este un proiect pe termen lung, eu sper să-l termin până la finalul mandatului, dar este greu de dat un termen. O să depunem proiecte pe POR și pe PNRR.
• Pe partea de park&ride avem două proiecte, unul în Pipera, pe Dimitrie Pompeiu și unul pe Colentina, dar trebuie să ne sincronizăm și cu CNAIR-ul fiindcă sunt proiecte pe granița Sectorului”, a mai spus Radu Mihaiu.

Ciugud

Ciugudul, o localitate cu circa 3.000 de locuitori aflată lângă Alba Iulia, este primul smart village din România. Primăria a început procesul de digitalizare în urmă cu peste 10 ani, cu bani europeni, și oferă majoritatea serviciilor online.

Au început să cumpere softuri, să se specializeze, iar acum sunt foarte multe servicii digitalizate.

De exemplu, există 4 variante de plată electronică pentru ca cetățenii să nu mai vină la ghieșu. Doar în 20% din cazuri oamenii mai ajung la ghișeu. Aproape orice document poate fi solicitat de orice cetățean și în format electronic. Provocarea este ca cetățeanul să primească instant documentul. Acum, se întâmplă la eliberarea certificatului de atestare fiscală.

Primăria lucrează acum la relizarea unei hărți interactive. Dacă vrei să te mutați la Ciugud, accesezi această hartă, unde poți vedea inclusiv regulile de locuire. Autoritățile locale speră ca aplicația să fie disponibilă cât mai curând.

• „Dacă am reuși să facem interconectarea bazelor de date, am putea să facem online peste 90% din activitățile de interacțiune cu cetățenii. Avem proiecte importante pe educație – educăm copiii să învețe ce înseamnă folosirea mijloacelor digitale, încercăm să dezobișnuim populația să mai vină la primărie.
• Am emis un card al cetățeanului, cu care e permisă aflarea datelor fiscale. Acest card este asemănător unui card bancar și încercăm să îi obișnuim să se obișnuiască cu aceste soluții, să nu se sperie de card. Rezultatul se vede: peste 80% din plăți sunt făcute electronic. Este o mândrie să o vezi pe bătrânica de 70 de ani cum își plătește taxa de gunoi folosind cardul și aparatul de plată electronică. Totul ține de mentalitate și de a vrea. Dacă vrei, poți face digitalizare”, a declarat Dan Lungu, coordonatorul programului ”Ciugud Smart Village”, în cadrul dezbaterii organizate de HotNews.ro.

În ceea ce privește partea de smart village, Primăria a început discuțiile din 2018, lucrurile au avansat, iar ambițiile sunt foarte mari.

• ”Noi lucrăm acum la primul proiect integrat de tip smart village din România. Am început discuțiile în 2018 și spuneam atunci că 45% din populația României este în mediul rural, deci trebuie să vorbim și despre sate inteligente, însă smart village trebuie să însemne altceva în comparație cu smart city. Smart village trebuie să însemne un sat care se dezvoltă cu soluții inteligente, dar, atenție, cu păstrarea strictă a identității rurale.
• Ce înseamnă smart village? Înseamnă educație și am făcut prima școală smart din România. Din 2019, vorbim despre școală digitală, nu ne băga nimeni în seamă la vremea respectivă, dar iată că a venit pandemia și ne-a dat o palmă. Școala românească trebuie să facă pasul spre viitor.
• Vorbim despre sănătate și lucrăm la un proiect de telemedicină robotică, vorbim despre administrație locală inteligentă. De asemenea, vorbim despre locuire, condiții de locuire și vorbim despre cetățeanul viitorului. Aici trebuie să lucrăm mult, ca aceste soluții inteligente să nu fie doar fițe sau lucruri care să dea bine la imaginea primăriei, ci lucruri utile pentru cetățean. Vorbim despre protejarea inteligentă a mediului înconjurător și suntem localitatea din România care a construit stații de încărcare pentru autoturisme electrice la sat, avem o stație de încărcare la 1000 de locuitori. Folosim autoturisme electrice în activitatea primăriei și au început să apară în localitate primele mașini electrice”, a mai spus Dan Lungu.

Un alt proiect este promovarea tradițiilor locale prin intermediul realității virtuale.

• ”Ne gândim și la cultură și turism și avem un proiect în implementare, este vorba despre înființarea unor puncte de informare pentru realitatea virtuală, am digitalizat mai multe resurse culturale locale – tradiții, obiceiuri, și cu ajutorul acestor ochelari de realitate virtuală cetățeanul care este în vizită prin Ciugud poate să intre să vadă ce obiceiuri și tradiții avem”, a mai explicat Dan Lungu.

Pe partea de mobilitate urbană, Primăria Ciugud, împreună cu Primăria Alba Iulia, reabilitează împreună drumul dintre cele două localități, care va avea și piste de biciclete.

”Ciugudul și Alba Iulia au împreună o problemă de mobilitate. Am început să lucrăm, drumul de acces spre zona industrială va intra în reabilitare și vrem să facem și o pistă de biciclete acolo și o zonă unde să-ți lași mașina ca să pleci cu bicicleta, va fi o pistă de biciclete care să lege cele două orașe. Facem studii și am observat că tot traficul dintre Sebeș și Alba Iulia este redirecționat prin Ciugud și construim un pod peste Mureș care va scurta distanța dintre Alba Iulia și Ciugud”, a mai explicat Dan Lungu.

Acest articol face parte din proiectul România în Europa, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.