Guvernul vrea desființarea institutelor de cercetare „nerelevante” / MCID: În ultimii doi ani, 3 Institute Naționale de Cercetare și-au pierdut acreditarea din cauza slabelor performanțe

O evaluare a performanței institutelor naționale de cercetare-dezvoltare va fi finalizată anul viitor, cele mai puțin performante urmând fie să se comaseze fie să se desființeze, se arată într-un răspuns transmis luni HotNews de oficialii Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Organizațiile slab performante nu vor mai primi nicio finanțare publică, mai spun oficialii MCID

În anul 2021 au fost evaluate 15 Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) dintre care 14 au fost acreditate, întrucât au obținut un standard de performanță mai mare sau egal cu 85 de puncte. Unui Institut Național de Cercetare-Dezvoltare nu i-a fost acordată acreditarea (standard de performanță sub 70 de puncte). În 2022 au fost evaluate 5 Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare, dintre care două au fost neacreditate (li s-a retras acreditarea) întrucât au acumulat un standard de performanță sub 70 puncte.

Criteriile de evaluare sunt: management, capacitate și performanță instituțională; resursa umană; performanță economică ; planul pentru următorii 5 ani

Statutul de INCD se obține/se menține numai prin acreditare în baza îndeplinirii standardului de performanță, așa cum este definit de prevederile art. 12 din Anexa la HG Nr. 477/2019. Standardul de performanță are în vedere criterii de evaluare care includ aspecte privind capacitatea şi performanța în plan științific şi/sau tehnic, realizările în planul inovării şi transferului tehnologic. Fiecărui criteriu îi sunt asociați indicatori de performanță. Criteriile de evaluare sunt: management instituțional; capacitate instituțională; performanță instituțională; resursa umană; performanță economico-financiară; planul strategic de dezvoltare pentru următorii 5 ani.

În sectorul public, pe lângă cele 42 de Institute Naționale de Cercetare-Dezvoltare aflate în coordonarea MCID, mai sunt acreditate: Institutul National de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în coordonare Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică în coordonarea Secretariatului General al Guvernului, Institutul National De Cercetare Dezvoltare Pentru Biotehnologii în Horticultură în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești și Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militara „Cantacuzino” care se află în coordonarea Ministerului Apărării Naționale.

Precizăm că, o listă care să prevadă un „clasament” nu se poate realiza, dat fiind faptul că Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare activează în domenii de activitate diverse și diferite.

Există vreo analiză privind posibile comasări între INCD-uri? Ați identificat INCD-uri care să poată fi comasat cu altele?

În luna decembrie 2022 a fost adoptată de Parlament Legea 25/2023 care încurajează asocierile voluntare între organizații de cercetare (fie ele INCD, universități, institute ale Academiei Române sau organizații private) în următoarele forme: constituirea de consorții CDI; fuziunea voluntară a organizațiilor de cercetare sau trecerea INCD în coordonarea unor universități.

• Aceste asocieri au drept scop reducerea gradului de fragmentare a sistemului de cercetare românesc prin punerea în comun a resurselor și infrastructurii diverselor organizații de cercetare, prin definirea unor teme comune de cercetare și participare la competițiile naționale și internaționale.

Organizațiile de cercetare vor fi stimulate financiar pentru a lega astfel de colaborări, printr-un program dedicat. De asemenea, conform art. 19 din Legea 25/2023, va avea loc o evaluare externă a întregului sistem de cercetare după criterii de calitate adoptate la nivel internațional, ce vor analiza rezultatele activității de cercetare-dezvoltare și inovare, impactul socio-economic, prestigiul academic, calitatea resursei umane, managementul și capacitatea instituțională, planul strategic instituțional, capacitatea de a atrage fonduri de cercetare atât prin programele naționale/internaționale, cât și prin colaborări cu mediul privat, capacitatea de a dezvolta produse, tehnologii, servicii etc.

Organizațiile slab performante nu vor mai primi nicio finanțare publică de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prin Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027 și, în acest fel, acestea vor trebui să se asocieze într-una dintre formele prevăzute de Legea 25/2023 sau se vor desființa.

În același timp, spun oficialii MCID, organizațiile cele mai performante vor beneficia de finanțare suplimentară. Astfel, finanțarea cercetării se va face pe viitor în baza principiului meritocrației. Evaluarea sistemul de cercetare este prealabilă asocierii între organizațiile de cercetare. În sensul Legii 25/2023, vom vedea care sunt cele mai performante organizații și care sunt organizațiile cu grad foarte redus de performanță.

De unde estimarea de 20% de posibile comasări ale INCD? (de ce nu 30% sau 10%?)

Până la momentul finalizării evaluării sistemului de cercetare, nu putem avea o imagine clară de ansamblu. Concluzionând, la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se va realiza o analiză a performanței institutelor de cercetare, urmând ca

în baza evaluării să fie stabilit procesul de comasare a institutelor. În ceea ce privește estimarea procentului de 20% a institutelor care se vor comasa, justificarea acestuia este realizată de ministerul inițiator. Totuși, e bine cunoscut faptul că, dintre organizațiile de cercetare-dezvoltare, unele sunt foarte performante, cu rezultate de mare impact la nivel mondial, în timp ce altele nu își mai justifică existența (fie datorită faptului că nu au rezultate în domeniul lor de activitate, fie pentru că domeniul de cercetare nu mai are relevanță pentru contextul socio-economic actual).

Considerăm că în sistemul de cercetare trebuie să fie pus accentul pe performanță, iar instituțiile care au rezultate de excepție și cercetătorii afiliați acestora trebuie să primească venituri motivante, comparabile cu cele din statele dezvoltate din UE. Este profund nedrept ca, de exemplu, un cercetător care publică cinci lucrări la reviste de top, indexate Journal Citation Reports într-un singur an, să fie plătit la fel cu un cercetător care publică o singură lucrare JCR în cinci ani. Similar nu este în regulă ca o organizație cu zero rezultate să fie finanțată la fel ca o organizație cu performanțe notabile la nivel internațional.

Credem că o evaluare a performanței este necesară în întreg sistemul public de cercetare iar, în urma acestei evaluări, organizațiile de top trebuie stimulate, iar celelalte trebuie ajutate să își crească performanțele (inclusiv prin comasări). Procesul poate fi finalizat în cursul anului 2024, acesta fiind derulat în baza Legii 25/2023.