Hajdenberg (FMI): Salariul minim in Romania a crescut mai repede decat productivitatea muncii si afecteaza competitivitatea firmelor

Cresterea salariului minim in Romania a fost mai rapida decat productivitatea muncii si are ca efect scaderea competitivitatii firmelor, descurajarea investitiilor si a angajatilor in a se perfectiona, sustine reprezentantul rezident al Fondului Monetar International pentru Romania si Bulgaria, Alejandro Hajdenberg, potrivit Agerpres.

„Cresterea salariului minim are ca efect scaderea competitivitatii externe, descurajarea investitiilor straine, iar ecartul dintre cei care castiga salariul minim si ceilalti salariati se ingusteaza, fapt care poate descuraja angajatii sa faca eforturi progresiv, daca apreciaza ca munca lor nu merita facuta, din cauza diferentei mici de salarii. Practic, nu castigi mai mult daca studiezi mai mult sau investesti mai mult, lucru care descurajeaza efortul de a excela”, a explicat marti Alejandro Hajdenberg, in cadrul unei dezbateri organizata de Ministerul Finantelor Publice.

In plus, reprezentantul FMI apreciaza ca majorarea salariului minim poate genera trecerea angajatilor in economia subterana, respectiv nedeclararea in intregime a veniturilor si neplata impozitelor.

„In cazul Romaniei, cresterea salariului minim a avut un impact tot mai mare asupra salariului real in economie. Atunci cand salariul minim creste, firmele se pot ajusta fie prin cresterea preturilor, fie prin reducerea numarului de salariati, a costurilor nesalariale sau prin acceptarea unor profituri mai mici. Problema este ca, pentru o companie care este expusa competitiei internationale, este foarte greu sa-si ajusteze preturile, prin urmare acest lucru va avea un impact negativ asupra competitivitatii.

Impactul negativ al cresterii salariului minim devine si mai negativ atunci cand ajunge sa aiba o pondere intre 25% si 45% din salariul mediu, iar in Romania este aproape de 45%, asa ca se afla inca in interiorul acestui interval”, a mai spus reprezentantul FMI.

Potrivit acestuia, stabilirea salariului minim trebuie depolitizata, sa fie bazata pe o evaluare atenta a argumentelor pro si contra. „Acelasi salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, intrucat diferite parti ale tarii se afla la niveluri diferite de dezvoltare, astfel ca salariul minim ar trebui sa fie diferit. De asemenea, salariul minim in sine nu poate sa rezolve problemele legate de saracie, asa ca trebuie sa existe o abordare mai comprehensiva”, a subliniat Hajdenberg.

El a adaugat ca Romania a avut, pana nu de mult, un salariu minim la un nivel mediu in Uniunea Europeana, insa dupa cresterea din luna mai, la 1.250 de lei, a depasit media din statele UE.

In plus, oficialul FMI a precizat ca salariul minim a crescut mai repede decat productivitatea muncii dar, cu toate acestea, impactul asupra pietei muncii a fost semnificativ. De exemplu, participarea la piata muncii a ramas constanta, dar angajarea a crescut pe toate sectoarele economiei, iar munca pe contract full-time a crescut.

O alta consecinta a majorarii rapide a salariului minim este, potrivit oficialului FMI, ca o mai mare parte a angajatilor castiga salariul minim, astfel ca a crescut foarte mult numarul celor care beneficiaza de acest nivel de salarizare. In acelasi timp, s-a produs o crestere in inegalitatea veniturilor, dar nivelul saraciei nu s-a redus.