Impactul negativ al noilor taxe asupra inflației: 0,9 puncte procentuale în primul trimestru / Mugur Isărescu: Cea mai proastă combinație e să te duci cu rata de politică monetară în jos, constați că inflația nu scade și apoi să o crești din nou

Am ajuns pe locul 2 ca inflație: singura țară care are o variație anuală, deci un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

De ce?

„Păi, principalul factor este ceea ce caracterizează România, comparativ cu celelalte țări: un deficit fiscal mai mare. O poziție fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă. Încă nu a intrat în efect, ca să zic așa, impactul nu a aparut încă al măsurilor pentru a reduce deficitul bugetar”, a spus Isărescu.

Practic, el face referire la Legea noilor taxe (296/2023).

Alte declarații:

Vedem o temperare a creșterii economice în trimestrul III. Probabil că va continua și în trimestrul IV. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creșterii este evidentă. Ceea ce am încercat, să dăm inflația în jos, fără să creăm recesiune este o treabă grea.
Cursul de schimb ne-a ajutat în 2021 și 2022 și în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Cine este factorul principal? Situația deficitelor gemene: fiscal și de cont curent. Rămân încă mari. E o problemă greu de dat în jos.
Sunt incertitudini în privința prețului petrolului.
7,5% inflație prognozată la finalul anului.
Avem o revizuire ascendentă a inflației pe parcursul anului 2024. Impactul de runda I al creșterilor de TVA și creșterea accizelor este de 0,9 puncte procentuale. Apare în Trimestrul I al anului viitor.
Atingerea țintelor fiscal-bugetare este esențială. Reducerea deficitelor externe este importantă pentru credibilitatea România și pentru a ne putea finanța deficitul la costuri mai reduse.
Atâta vreme cât țara a avut 10% deficit extern, înseamnă că a cheltuit mai mult decât și-a permis cu 10% din PIB. Ce înseamnă? Doi ani de creștere economică mare. 5% în fiecare an. Este enorm.
Când ai deficit de cont de 10% de cont curent, înseamnă că te-ai întins cu 10% din PIB peste plapumă. Cum am acoperit cheltuielile suplimentare? Ne-am permis pentru că am plecat în urmă cu 30 ani de la o datorie externă zero și am ajuns la 50%. S-a încheiat această perioadă. Nu mai putem să ne permitem acest lucru. (…) Din punctul meu de vedere Valentin Lazea a spus un lucru corect.
Este imperios necesar să reducem treptat acest deficit public și extern. De ce ne ducem spre 3%? Nu etse o cifră magică. Ca să nu mai crească datoria publică, deficitul extern trebuie să fie creșterea economică. Se consideră că o țară ca Româmia poate săaibă 3-4% creștere economică și deficitul să se ducă treptat spre 3%.
De ce este un program rezonabil? Pentru că nu prevede să bruscăm economia, să reducem deficitul dintr-o dată. Facem treptat un procent din PIB 1-1,5% pe an. Să nu creem recesiune. În momentul în care creem recesiune, scade PIB-ul și atunci situația se înrăutățește. De ce este bine să facem acest lucur? Ca să ne scadă costurile de finanțare. O să ajungem ca aceste costuri să fie mai mari chiar decât cheltuielile sensibile de sănătate, învățământ.
În piață dobânzile au scăzut semnificativ, cu două procente. Lumea așteată să scadă mai puternic dobânzile. Nu vreau să dăm acest sentiment.
Cum ați ajuns să aveți și politică fiscală și monetară contraclică? Când am avut creștere economică, politica fiscală a fost foarte procicliclă. În general, dintr-o politică prociclică se iese foarte greu. Ajungi să fii prociclic în sus, crește economia și tu te ambiționezi s-o stimulezi mai mult. Când vine în jos nu ai altă variantă, decât politică prociclică. Nu vă așteptați în perioada următoare , până nu se duce inflația bine în jos, să vedeți reducere a ratei de politică monetară.
Cea mai proastă combinație: te duci cu rata de politică în jos, constați că inflația nu scade și apoi să o crești din nou.