Impactul negativ al noilor taxe asupra inflației: 0,9 puncte procentuale în primul trimestru / Mugur Isărescu: Cea mai proastă combinație e să te duci cu rata de politică monetară în jos, constați că inflația nu scade și apoi să o crești din nou

Am ajuns pe locul 2 ca inflație: singura țară care are o variație anuală, deci un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

De ce?

„Păi, principalul factor este ceea ce caracterizează România, comparativ cu celelalte țări: un deficit fiscal mai mare. O poziție fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă. Încă nu a intrat în efect, ca să zic așa, impactul nu a aparut încă al măsurilor pentru a reduce deficitul bugetar”, a spus Isărescu.

Practic, el face referire la Legea noilor taxe (296/2023).

Alte declarații:

• Vedem o temperare a creșterii economice în trimestrul III. Probabil că va continua și în trimestrul IV. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creșterii este evidentă. Ceea ce am încercat, să dăm inflația în jos, fără să creăm recesiune este o treabă grea.
• Cursul de schimb ne-a ajutat în 2021 și 2022 și în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Cine este factorul principal? Situația deficitelor gemene: fiscal și de cont curent. Rămân încă mari. E o problemă greu de dat în jos.
• Sunt incertitudini în privința prețului petrolului.
• 7,5% inflație prognozată la finalul anului.
• Avem o revizuire ascendentă a inflației pe parcursul anului 2024. Impactul de runda I al creșterilor de TVA și creșterea accizelor este de 0,9 puncte procentuale. Apare în Trimestrul I al anului viitor.
• Atingerea țintelor fiscal-bugetare este esențială. Reducerea deficitelor externe este importantă pentru credibilitatea România și pentru a ne putea finanța deficitul la costuri mai reduse.
• Atâta vreme cât țara a avut 10% deficit extern, înseamnă că a cheltuit mai mult decât și-a permis cu 10% din PIB. Ce înseamnă? Doi ani de creștere economică mare. 5% în fiecare an. Este enorm.
• Când ai deficit de cont de 10% de cont curent, înseamnă că te-ai întins cu 10% din PIB peste plapumă. Cum am acoperit cheltuielile suplimentare? Ne-am permis pentru că am plecat în urmă cu 30 ani de la o datorie externă zero și am ajuns la 50%. S-a încheiat această perioadă. Nu mai putem să ne permitem acest lucru. (…) Din punctul meu de vedere Valentin Lazea a spus un lucru corect.
• Este imperios necesar să reducem treptat acest deficit public și extern. De ce ne ducem spre 3%? Nu etse o cifră magică. Ca să nu mai crească datoria publică, deficitul extern trebuie să fie creșterea economică. Se consideră că o țară ca Româmia poate săaibă 3-4% creștere economică și deficitul să se ducă treptat spre 3%.
• De ce este un program rezonabil? Pentru că nu prevede să bruscăm economia, să reducem deficitul dintr-o dată. Facem treptat un procent din PIB 1-1,5% pe an. Să nu creem recesiune. În momentul în care creem recesiune, scade PIB-ul și atunci situația se înrăutățește. De ce este bine să facem acest lucur? Ca să ne scadă costurile de finanțare. O să ajungem ca aceste costuri să fie mai mari chiar decât cheltuielile sensibile de sănătate, învățământ.
• În piață dobânzile au scăzut semnificativ, cu două procente. Lumea așteată să scadă mai puternic dobânzile. Nu vreau să dăm acest sentiment.
• Cum ați ajuns să aveți și politică fiscală și monetară contraclică? Când am avut creștere economică, politica fiscală a fost foarte procicliclă. În general, dintr-o politică prociclică se iese foarte greu. Ajungi să fii prociclic în sus, crește economia și tu te ambiționezi s-o stimulezi mai mult. Când vine în jos nu ai altă variantă, decât politică prociclică. Nu vă așteptați în perioada următoare , până nu se duce inflația bine în jos, să vedeți reducere a ratei de politică monetară.
• Cea mai proastă combinație: te duci cu rata de politică în jos, constați că inflația nu scade și apoi să o crești din nou.