Incertitudinea fiscală de la Guvern îi încurcă planurile lui Isărescu. Majoritatea analiștilor financiari cred că vom vedea taxe mai mari care se vor duce în inflație și creșteri ale ratelor la credite

În contextul deficitului bugetar ridicat și anticipațiilor de majorare de taxe indirecte, încrederea în economie s-a redus. De asemenea, observăm o revenire a anticipațiilor inflaționiste; s-au majorat atât inflația anticipata pentru următoarele 12 luni, cât și rata de dobândă ROBOR 3M”, spune vicepresedintele Asociatiei CFA Romania Adrian Codirlașu. Opinia lui este împărtășită și de alți economiști în rapoartele transmise investitorilor.

Modul confuz și lipsit de transparență cu care Guvernul lucrează pentru a acoperi derapajul cheltuielilor față de cât se încasează la buget este subliniat și într-un raport transmis în urmă cu câteva zile de BRD, care evocă posibilitatea creșterii unor taxe indirecte. „Există incertitudini și riscuri demne de remarcat care înconjoară perspectivele inflației, care decurg atât din mediul intern, cât și din cel extern mediu: i) continuarea războiului în Ucraina și viitoarele decizii politice privind acțiunile de represalii, ii) gradul și amploarea impactului monetar înăsprirea politicilor de către marile bănci centrale asupra activității economice/financiare globale stabilitate, iii) deciziile viitoare ale țărilor OPEC+ cu privire la producția de petrol, iv) modalitățile de reducere a decalajului fiscal de către Guvern (creșteri indirecte de impozite!?)”, arată raportul BRD.

Printre taxele și impozitele indirecte se numără taxa pe valoarea adăugată (TVA, care este mai degrabă taxă decât impozit), taxele vamale și accizele la tutun, alcool și energie.

Economiștii CFA România calculează un indicator privind încrederea în economie, nivelul acestuia fiind în scădere în luna iunie (o scădere consistentă, de aproape 5 puncte procentuale), dar care este peste valoarea-prag de 50.

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni a crescut la valoarea medie de 8,21%.

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, 94% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9894 lei pentru un euro, in timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0438 lei pentru un euro, valori in scadere fata de cele inregistrate in exercitiul anterior.

Referitor la evolutia preturilor proprietatilor rezidentiale in orase, 50% dintre participanti anticipeaza o scadere a acestora in timp ce 31,3% dintre participanti anticipeaza o stabilitate in urmatoarele 12 luni. De asemenea 68% dintre participanti considera ca preturile actuale sunt supraevaluate, iar 25% ca sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat anticipat pentru acest an: valoarea medie a anticipatiilor este de 5,5%, inregistrand o majorare substantiala fata de exercitiul anterior.

Pentru anul 2023 valoarea anticipata de crestere a PIB real a scazut fata de exercitiul anterior la valoarea de 2,5%.

Datoria publica calculata ca procent in PIB este anticipata sa se majoreze la 55% in urmatoarele 12 luni.