Sari direct la conținut

Industria de cablu TV stagneaza. Cat de puternica este amenintarea a 14 programe TV digitale gratuite?

HotNews.ro

Industria televiziunii prin cablu nu poate concura cu cea prin satelit si cu cea a televiziunii digitale terestre, prin care 14 programe TV vor putea fi receptionate gratuit, decat prin calitate, care cam lipseste, sustine seful arbitrului telecom din Romania. Nu NetCity sau alte retele metropolitane vor fi problema pentru operatorii de cablu, ci televiziunea digitala terestra, sustine deputatul Varujan Pambuccian, cablistii avand nevoie de noi solutii si de a miza pe internetul in banda larga. In replica, Asociatia Cablistilor avertizeaza grupurile media sa nu atace prin platforma digitala terestra si cere adoptarea Legii infrastructurii.

90% dintre abonatii la programele TV in format digital folosesc retele prin satelit

Numarul total de abonati la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale pe baza de abonament din Romania a crescut in prima jumatate a anului 2009 la 5,72 milioane abonati, de la 5,64 milioane la sfarsitul anului 2008, iar dintre acestia 3,42 milioane de abonati utilizau serviciile prin intermediul retelelor de cablu, a precizat Catalin Marinescu, seful arbitrului telecom (ANCOM), prezent marti la cea de a 14-a editie a Conventiei de Comunicatii prin Cablu.

Datele autoritatiiarata ca, la mijlocul lui 2009, in Romania circa 2,6 milioane de abonati receptionau programele audiovizuale in format digital, insa aproape 90%, respectiv peste 2,3 milioane abonati, receptionau aceste programe prin retele satelit, utilizand sisteme de tip DTH (Direct to Home).

Mai mult, daca numarul furnizorilor de servicii TV prin satelit este in crestere, numarul furnizorilor de servicii TV prin cablu a scazut, aceeasi situatie fiind si in cazul ratei de penetrare a serviciilor TV prin satelit si prin cablu la nivelul gospodariilor.

Seful arbitrului telecom catre cablisti: Fara calitate, nu veti putea rezista

Nu in cele din urma, seful autoritatii de reglementare a avertizat asupra cresterii numarului de nemultumiri in randul clientilor serviciilor de televiziune prin cablu.

„Aveti o concurenta acerba de la retelele satelit si veti avea concurenta din partea televiziunii digitale terestre (n.r. DVB-T) pentru ca utilizatorii vor primi un numar de programe gratuit. Vor fi si anumite scheme de subventionare. Dumneavoastra cum puteti concura cu ei? Prin calitate si este aspectul care nu pare ca va preocupa. Statisticile autoritatii arata ca trei sferturi din reclamatiile primite la ANCOM se refera la serviciile oferite de retele prin cablu.

39% din aceste sesizari se refera la clauze contractuale, 24% reclamand probleme tehnice, 20% probleme de instalare, iar 13% din clientii dumneavoastra cei mai nemultumiti au fost suparati pe facturi sau modalitatea de facturare. E un semnal de alarma si as spune ca nu puteti concura retelele digitale de DTH sau DVB-T decat asigurand o calitate corespunzatoare a serviciilor”, a spus Catalin Marinescu.

Industria de cablu stagneaza mai spune seful autoritatii de reglementare si are nevoie de noi solutii.

„Stagnati si trebuie sa gasiti cauzele si sa vedeti ce faceti. Noi ca autoritati, speram ca anul acesta sa se aprobe Legea infrastructurii, care nu aduce numai lucruri bune pentru operatorii de cablu, insa aduce cel putin o clarificare: proiectul stabileste cu mare exactitate conditiile in care se face accesul pe proprietatile publice sau private”, a mai precizat Marinescu.

Varujan Pambuccian: Internetul in banda larga, singura sansa reala de supravietuire pe termen mediu a industriei de cablu

„Nu NetCity, nu ce se intampla la Cluj, nu retele metropolitane vor fi problemele. Problema va veni din aer, din televiziunea digitala terestra. Daca zona de retele metropolitane ar fi fost lasata in pace cu ani in urma acum ati fi avut cel mai bun partener in aceasta lupta”, avertizeaza si deputatul Varujan Pambuccian.

Potrivit acestuia, singura sansa reala, pe termen mediu, pentru industria de cablu este internetul in banda larga.

„Ce se intampla acum, periculos cu adevarat pentru industria de cablu este televiziunea digitala terestra si aici iar cred, dar evident ca n-o sa se intample asta, ca va trebui sa dati mana cu furnizorii de hardware si sa gasiti solutia de a combina canalele care vin wireless cu ce puteti oferi prin cablu si mai ales sa mizati pe internetul de banda larga. Cred ca aici este o sansa reala de a iesi dintr-o situatie dificila: internet de banda larga pentru care spectrul radio nu e suficient. Cablul e mult mai bun pentru asa ceva si aici cred ca e singura sansa de supravietuire pe termen mediu a industriei de comunicatii prin cablu”, a spus Pambuccian.

Asociatia Cablistilor (ACC) cere adoptarea Legii Infrastructurii, pentru reglementarea accesului la stalpi

In replica, presedintele Asociatiei Cablistilor (ACC), Radu Petric, urgenteaza autoritatile sa adopte mai repede Legea Infrastructurii fara de care operatorii de cablu sunt la mana autoritatilor locale si a proprietarilor de stalpi.

„Suntem ingrijorati de faptul ca a mai trecut un an si desi au fost promisiuni ferme, adoptarea legii infrastructurii in telecomunicatii intarzie. In lipsa oricarui cadru reglementativ privind infrastructura suntem lasati la cheremul administratiilor locale si al proprietarilor de stalpi care an de an cresc discretionar costurile de acces la elementele de infrastructura si impiedica amplasarea si modernizarea retelelor de cablu”, a precizat Radu Petric.

Potrivit acestuia, faptul ca „operatorii de distributie de televiziune – cablu si DTH – au realizat anul trecut o cifra de afaceri cumulata de 2,6 miliarde de lei, au avut venituri totale de 3,2 miliarde de lei si au inregistrat pierderi de 490 de milioane de lei arata ca industria este afectata nu doar de criza economica, ci si de costuri mari aferente exploatarii, extinderii si modernizarii infrastucturii si se afla in situatia de a frana sau chiar stopa investitiile”.

Radu Petric, seful ACC, catre grupurile media: Nu omorati gaina care va aduce oua

In privinta amenintarii venite din partea televiziunii digitale terestre, Radu Petric se intreaba cine va plati pentru distributia semnalul TV receptionat gratis.

„Se pune problema in ce masura televiziunile vor achiesa la acest proiect de tranzitie la televiziunea digitala. La ora asta programe precum Pro TV si Antena 1 ofera semnalul pe gratis si sunt distribuite gratis de catre carausul cablu si carausul DTH. Distributia digitala terestra se va face tot pe gratis? Pe costul cui? La ora asta noi pt programele acelea incasam un abonament de la abonati si asta este modul in care finantam retransmisia gratuita a PRO TV. Daca digitalul terestru nu va lua nici un ban de unde isi va acoperi costurile?”, se intreaba Radu Petric.

Mai mult, acesta avertizeaza ca marile grupuri media vor trebui sa tina seama de posturi TV de nisa care aduc venituri insemnate, precum Acasa TV si ca trecand pe platforma digitala vor omori gaina care le aduce oua.

„Asa se spune acum (n.r ca 14 programe TV vor fi gratuite), dar intrebarea mea este: daca PRO TV intra gratuit se asteapta ca noi sa mai platim Acasa TV? In masura in care fiecare program terestru major are o multime de canale TV de nisa platite nu-si loveste unul din partenerii de afaceri? Acasa, Pro Sport, Sport.ro, ProCinema sunt programe platite de operatorii de cablu si apoi revandute abonatilor. Sa zicem ca intra in platforma digitala pe gratis si eu dau faliment. Cine ii mai cumpara programele de nisa? Pentru ca daca ma ataca de pe platforma digitala isi omoara tocmai gaina care-i face oua pentru celelalte canale unde nu are doar vanzari din publicitate ci si venituri platite pe cap de abonat”, a avertizat Radu Petric.

Incetarea completa a transmiterii semnalului TV in format analogic pana la 1 ianuarie 2012, obligatie asumata de Romania fata de Comisia Europeana, vizeaza in mod imediat circa 23% din gospodariile din Romania (potrivit datelor arbitrului telecom), respectiv 1,4 milioane de gospodarii care receptioneaza televiziune prin antena terestra si care nu vor mai primi semnal analog si circa 400.000 de gospodarii care nu au nici un fel de semnal TV.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro