Interviu/ Mihai David, directorul general al Hidroelectrica: In trei ani, vom inlocui termocentralele cu un grup nou. Si acesta va fi inlocuit, dupa zece ani, cu energie verde. 

Cele doua mari companii care vor rezulta in urma reorganizarii sectorului energetic vor fi functionale in primavara anului viitor, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro directorul general al Hidroelectrica, Mihai David.

Deocamdata, restructurarea energetica este la stadiul de simulare. Au fost infiintate doua grupuri de coordonare, fiecare avand cate un sef numit de Ministerul Economiei, care fac „exercitii” inainte de marea reorganizare. Simularile pentru una dintre companii vor fi facute sub indrumarea lui Mihai David.

Deciziile politice privind restructurarea sectorului energetic au fost luate, dar mai trebuie puse la punct unele detalii. Pe scurt si foarte simplu, scenariul prezentat HotNews.ro de catre seful Hidroelectrica este urmatorul: Se infiinteaza doua mari companii, una combinand resurse energetice precum lignit, nuclear si hidro, iar cealalalta avand hidro, huila si gaz.

Dupa ce vor lua fiinta aceste companii, una dintre prioritati este alocarea unor mari sume de bani pentru investitii de mediu la termocentrale. Fara acesti bani, termocentralele nu vor avea cum sa faca investitiile si risca sa fie inchise. Fara termocentrale, jumatate din consumul de energie din Romania ar ramane descoperit.

Pentru Termoelectrica, companie nerentabila si ineficienta, salvarea este combinarea cu o societate valoroasa precum Hidroelectrica. Circa 300 de milioane de euro vor fi folosite pentru retehnologizarea grupurilor energetice de la Paroseni si Mintia.

Mihai David sustine ca pentru o companie precum Hidroeoectrica, o asemenea suma „nu inseamna mare lucru pe termen lung”. Grupurile vor functiona pe o perioada de tranzitie de trei ani, timp in care se va construi un grup mare nou la Deva cu circa 900 de milioane de euro.

Dupa trei ani, grupul nou va prelua toata productia din Valea Jiului. Dar nici acesta nu va avea o viata prea lunga, fiindu-i rezervati doar 10 ani, deoarece productia termo va fi inlocuita de productia de energie verde (eoliene, biomasa etc). In 13 ani se va investi masiv in energia verde, ajungand sa acopere necesarul de consumul asigurat, in prezent, de energia termo.

In paralel, vor fi facute investitii si in hidrocentrale, pentru acestea fiind necesare alte cateva sute de milioane de euro. Sunt estimate 500 de milioane de euro numai pana in 2012. Vor fi retehnologizate actualele capacitati, dar vor fi construite si altele noi. Mihai David s-a mai gandit sa infiinteze o societate separata pentru microhidrocentrale, privatizarea acestora fiind oprita pentru moment. Acea societate va fi listata pe bursa, in cazul in care se va decide reluarea privatizarii.

Toate aceste investitii par imposibil de realizat, insa directorul general al Hidroelectrica este ferm convins ca pot fi puse in practica. Deocamdata, Hidroelectrica are cateva probleme legate de lichiditati, fiind in imposibilitatea de a achita datorii estimate la circa 50 de milioane de euro.

Mihai David sustine ca in prezent se poarta negocieri pentru obtinerea unui imprumut de 150 de milioane de euro. Cu o parte din suma vor fi achitate datoriile. Restul se duce in investitii.

Faptul ca Hidroeloectrica are unele probleme este aratat si intr-un raport Standard&Poor’s care a revizuit in scadere ratingul Hidroelectrica pentru datoriile pe termen lung, de la nivelul „BB” la „BB-„. De asemenea, agentia a retras calificativele companiei, in lipsa unor informatii suficiente pentru continuarea supravegherii. Mihai David sustine ca nu sunt probleme, iar compania va termina anul cu un profit mic, doar 10 milioane de euro.

Pentru derularea procesului de restructurare trebuie sa-si dea acordul si actionarii Fondului Proprietatea. Acestia au unele retineri mai ales ca a fost discutata, la un moment dat, si varianta ca Fondul Proprietatea sa primeasca actiuni la alte societati comerciale, in locul celor detinute la societatile care vor fi incluse in cele doua companii energetice. Actionarii Fondului Proprietatea au aflat de aceasta intentie si s-au revoltat. Mihai David sustine ca a fost doar un proiect aflat intr-o faza initiala care nu va mai fi luat in calcul.

Reporter: In ce stadiu se afla procesul de reorganizare in sectorul energetic?

Mihai David: Situatia este mai complicata decat pare la prima vedere. Toate companiile au actionari si din Fondul Proprietatea. Trebuie sa-si dea si ei acordul, ca altfel ajungem intr-o situatie care poate sa blocheze acest proces. Combinarea acestor capacitati de care tot vorbim este un exercitiu dificil. Nimeni nu vrea sa facem doua companii, stricand si ceea ce merge in sistem, ci dimpotriva. Trebuie sa combinam aceste doua companii folosind ceea ce merge, folosind cat mai mult resursele Romaniei. Romania are gaz ca resursa, are carbune ca resursa- lignit si huila-, apa si nuclear.

Ideea este sa dezvoltam o capacitate de productie de energie bazata pe aceste resurse primare, astfel incat din combinatia lor sa scoatem un produs la nivelul pietei europene. Daca mergem doar pe cele super rentabile, cum ar fi hidro si nuclear si oprim celelalte capacitati, pe masura ce se majoreaza consumul, nu vom mai avea sa aducem din alta parte. Atunci vom merge pe import si in loc sa platim minerii nostri sa lucreze in Valea Jiului si in Gorj, vom tine minerii altora. Si astfel, la ai nostri, vom ajunge sa platim salarii compensatorii.

Ideea este sa producem energie astfel incat sa folosim si resursele acestea, dar in mod rational. Adica, nu vrem sa tinem 15.000 de mineri in Valea Jiului, ca nu avem ce face cu ei, ci sa tinem atatia cati avem nevoie, astfel incat huila care o scot de acolo, si nu pot sa scoata mai mult de 2,2 milioane de tone pe an, sa poata fi folosita in mod economic. Astfel, pretul energiei electrice scoasa de pe huila, de pe apa si de pe gaz, mixul lor sa dea un pret competitiv pe piata.

Reporter: Este clar, se doreste salvarea termocentralelor, pentru ca depindem de aceasta resursa, respectiv carbunele.

M.D.: Nu o luati asa. Nu vreau sa salvez termocentralele, ci vreau sa folosesc o resursa a Romaniei. Asa ne-a dat Dumnezeu. Avem apa, dar nu avem foarte multa. Avem potential pentru mai mult, insa necesita investitii foarte mari, dar cu intoarcere foarte inceata. Potentialul hidro este 48%, dar ce a ramas de amenajat nu poate fi amenajat in conditii economice exceptionale, ci cu investitii mari si cu intoarcere pe termen foarte lung. Investim in toate domeniile. De asta spun ca in Valea Jiului nu ne propunem sa extragem mai mult decat este economic fezabil. Trebuie sa dimensionam si capacitatea de productie. Si pe baza carbunelui pe care putem sa-l scoatem economic, sa proiectam grupul termoenergetic astfel incat sa nu ceara mai mult carbune, dar nici mai putin. Practic, energia care rezulta de aici, cuplata cu energia pe apa si pe gaz, ne da un produs final, care trebuie sa fie la un pret european. Si facem mixul asta atata vreme cat suntem intr-un pret de piata. Eu nu vreau sa salvez termocentralele, ci vreau sa folosim toate resursele.

Reporter: Inteleg ca a fost luata decizia politica in privinta reorganizarii, dar de aici si pana la punerea in aplicare, ce mai trebuie facut?

M.D.:Operatiunea nu este o chestiune simpla. De la decizia politica pana la momentul care in care punem in fapt este un drum lung. Mai bine masor de cinci ori si tai o data. Ca daca am apucat sa taiem prost s-ar putea sa stricam si ce merge. Acum avem tot felul de discutii pe teme concrete: cum aprovizionam piata, cum o sa fie bucata aia, folosim sau nu folosim companiile de distributie de energie, sub ce forma le folosim ca sa nu distorsionam piata? Interesul meu este sa nu stric distributiile care merg, pe care le-am privatizat. Dimpotriva, vreau sa dau la toate opt distributiile o sansa egala. Si toate acestea iau foarte multa vreme, dupa care trebuie sa trecem la partea legala, dar pe documente fiindca sunt societati comericiale.

Reporter: Dar nu prea mai este timp pentru ca se apropie termenul pentru inchiderea termocentralelor. Au inceput sa faca investitiile necesare?

MD: Tine de programul de mediu al termocentralelor, dar noi sustinem in mod financiar termocentralele prin faptul ca preluam energia de la ele. Ele deja pot sa inceapa sa-si faca programul respectiv. Au inceput deja, sunt avansate. Paroseni incepe licitatia, la Mintia este spre finalizare. De la momentul in care incep licitatiile pana la momentul in care incep sa cheltuie banii, conform legii achizitiilor, e drum lung: trebuie sa termine studiile de fezabilitate, trebuie sa faca proiectele tehnice, licitatii cu proiectele tehnice. Nu avem un termen limita. Ne-am propus sa fim intr-un termen fezabil ca sa nu-i intarziem nici pe ei cu proiectele si nici sa nu stricam ceea ce merge.

Nu pot sa faca singuri investitiile. La finantarea investitiilor, au nevoie de o baza comerciala mult mai mare pe care nu o au. La Mintia si Paroseni sunt investitii de 300 de milioane de euro. Pentru o companie cum e Hidroelectrica nu e mare lucru cand vorbim de perioade lungi. Pentru restul vorbim pe termen mai lung. La Deva intentionam sa construim un grup mai mare. Practic au sase grupuri: doua sunt inchise, unul este in reparatii, unul este bun, doua merg asa si asa. Vrem sa tinem doua grupuri care sa fie modernizate pe o perioada de tranzitie pana cand vom reusi sa facem un grup mai mare adus la nivelul tehnologiei de astazi. Facem un grup mai mare care inghite tot ce face Valea Jiului si in momentul ala inchidem cele doua…

Reporter: Tot folositi termenul „facem” chiar daca nu s-au format inca cele doua companii.

MD: Noi avem responsabilitatea. S-au format doua colective de coordonare. Un colectiv de coordonare pe partea lignit, nuclear si o bucata din hidro si un colectiv de coordonare pe partea de hidro, huila si gaz. Suntem numai la partea de exercitii, nu avem hartii facute. Noi facem hartiile, noi le promovam. Si atunci colectivele astea doua se ocupa ca atunci cand se fac hartiile, sa nu fie facute proest. Si eu am responsabilitatea deocamdata pentru apa, huila si gaz. Dar aceasta nu inseamna ca voi fi directorul general al companiei care vine.

Pe perioada aceasta de tranzitie, ne uitam sa vedem cum asezam companiile, cum sa mentinem echilibrul pe cantitatea de energie si vrem sa cream si un business-plan. In afara de decizia politica, masuram toate variantele astfel incat sa nu gresim si sa ascultam pe toata lumea.

Investitile de mediu trebuie facute pana in 2012 sau 2013. Trebuie sa structuram compania astfel incat sa scoatem un produs bun pentru piata, caci daca in urma exercitiului acesta pe care il facem apare un produs foarte scump, in afara pietei, atunci vorbim de pomana.

Reporter: Faceti exercitiul, intentia politica este clara, dar mai trebuie obtinut acordul si de la Comisia Europeana. Pot fi facute toate aceste lucruri, sa depui efort cu aceste exercitii fara sa stiti ce va spune Comisia Europeana?

MD: Problema cu Comisia Europeana tine de minister. Dar toate merg in paralel. Asta nu inseamna ca formarea companiei 1 sa se intample in acelasi timp cu formarea companiei 2 . S-ar putea sa existe un decalaj intre ele. Unii s-ar putea sa fie gata mai devreme, altii mai tarziu. Compania 1 are Fondul Proprietatea in toate elementele ei, iar Compania 2 doar intr-un singur element. Deci s-ar putea ca acordul sa vina mai simplu.

Reporter: Pana la urma cum ramane cu Fondul Proprietatea. Va avea sau nu va avea actiuni la viitoarele companii? De la ce a pornit ingrijorarea actionarilor de la Fondul Proprietatea?

MD: Suntem in discutii cu Fondul Proprietatea. Ingrijorarea porneste de la faptul ca s-a dat drumul la un material de lucru care se afla intr-o faza anterioara. In propunerea respectiva se spunea ca Fondul Proprietatea sa nu faca parte din companii si, in schimb, sa primeasca actiuni din alte parti. Si inflamarea s-a produs la actionarii fondului. Si avocatii lor sunt cei care au pornit tot tavalugul acesta.

Reporter: In privinta Hidroelectrica, ce investitii vor fi facute? In momentul in care se va face aceasta combinare a resurselor, totul se va centra pe termocentrale.

MD: Hidroelectrica este intr-un proces de innoire masiva. Avem investitii foarte mari in retehnologizare si avem si centrale noi in discutii. Termo pana la un punct este folositor. Hidro face energia de varf, fiindca are lacurile la dispozitie. Termo da energia de baza. Este extrem de rigid, dar nu pot face niciun reglaj. La hidro nu am o energie constanta. Costurile la energia care merge in banda, pot fi reduse foarte mult. Trecand termo in banda si lucrand varfurile din hidro, iau niste bani mult mai buni. Aceasi energie care, astazi, se produce la termo, va avea costurile mult mai mici si un pret mult mai bun.

Faptul ca facem o combinatie de genul acesta ma ajuta foarte mult si la structura clientilor pe care ii avem. Pentru mine este un avantaj pana cand pot sa tin costurile in mana, astfel incat energia in banda, cea de la termo sa nu ma coste foarte mult. Trebuie sa tin un pret al carbunelui, astfel incat sa nu deviez preturile.

Reporter: Pana la urma, cum vor fi ierarhizate prioritatile in ceea ce priveste investitiile, astfel incat sa poata fi facute si la Hidroelectrica?

MD: Eu am preluat compania la 15 iulie. Este cert ca aceasta companie are nevoie de o infuzie de cash. Are o problema de cash-flow. Investitiile in retehnologizare au fost sustinute din banii de zi cu zi. Nu au fost sustinute de o linie de finantare care sa mearga in paralel cu investitia si de cand investitia incepe sa produca sa poti sa rambursezi. De aceasta am tot spus ca avem nevoie de un credit de 150 de milioane de euro. Eu am semne bune, astfel incat pana la sfarsitul lunii septembrie, in cel mai rau caz pana la mijlocul lunii octombrie sa inchid finantarea. Si in momentul acela am tras aer in piept, inchidem toate datoriile pe care le avem si pe care acum le platim cu taraita. Le aducem la zi pe toate si mergem inainte cu investitiile. Noi avem investitii foarte mari, avem pana in 2012 circa 500 de milioane de euro. Vorbesc numai de hidro, despre retehnologizare, plus capacitati noi.

Reporter:Care este valoarea datoriilor pe care le are Hidroelectrica? Este si acel raport al Standard& Poor’s care a scazut ratingul Hidroelectrica pentru datoriile pe termen lung. Va avea Hidroelectrica profit?

MD. Sunt datorii de zeci de milioane de euro. Nu vreau sa exagerez, dar cred ca sunt in jurul a 50 de milioane de euro. Odata cu banii pe care ii luam, reusim sa venim cu ele la zi, practic sa nu le mai tarai dupa mine. In ceea ce priveste raportul Standard&Poor’s, noi eram cu doua clase peste ratingul de tara. Toata lumea incearca sa aduca companiile de stat la nivelul ratingului de tara, ceea ce este dificil in perioada de criza. In situatia in care incercam sa mentinem ritmul de investitii, ratingul a scazut.

Vom termina anul cu un profit foarte mic, noi ne-am propus 10 milioane de euro, avand in vedere ca avem un an hidrologic foarte greu. In plus, ANRE nu recunoaste toate costurile in preturile reglementate.

Reporter: Exista comentarii potrivit carora reorganizarea ar putea pune in pericol securitatea energetica.

MD: Astazi avem acelasi mix. Comentariile se fac neascultand pana la capat. Folosim resursa atata cat este rentabil economic. Folosim carbunele din Valea Jiului, dar nu la visele minerilor, ci la valoarea energiei care se incadreaza in anumiti parametri. Trebuie sa dea o anumita calitate, la un pret fix. Nu producem energie pe carbune la ce capacitati avem, ca sa nu cadem in faliment, fiindca este foarte scump. Noi producem numai cat este rentabil. Apoi mergem pe gaz. Avem centrale in ciclu combinat care au randament foarte mare si dau un pret bun si avem centrale vechi care au un pret foarte mare. Noi nu mergem cu acelea, ca nu suntem nebuni. Mergem cu cele in ciclu combinat si investim in acestea, dar investim atata cat avem nevoie.

Astazi avem capacitate pe termo foarte mare. Ca sa fiu rentabil trebuie sa am un grup nou foarte performant, cu tehnologie noua. Atunci ce fac? Timp de trei ani merg cu ce am. Tin in viata timp de trei ani pana pot sa dau in functiune grupul acesta nou. Il tin o perioada de maxim 10 ani dupa care oprim cu totul. Dupa aceea trebuie sa vin din spate cu energie verde, biomasa, biogaz, ferme de vant. Si asta fac. Negociez acum cu o companie de engineering sa facem o societate mixta astfel incat sa putem pune pe picioare capacitati de biomasa. Am discutii cu diversi dezvoltatori de ferme de vant astfel incat Hidroelectrica sa preia o parte din investitiile acestea astfel incat fluxul de energie sa treaca pe la noi. De exemplu astazi am 600 MhW si cu 150 de la Mintia si Paroseni. Maine vreau sa fac un grup de 700 de MhW, sa zicem, care sa fie rentabil. In ziua in care acesti 700 MhW i-am inchis cu energie verde, scot grupul si lucrez cu megawatti din energia verde.

Reporter: Are Hidroelectrica aceasta capacitate de a investi in energie verde? Care este necesarul de investitii in urma reorganizarii?

MD. Hidroelectrica are capacitatea de a face investitii. In paralel trebuie sa dezvoltam si alte capacitati pe hidro. Avem si hidrocentrale noi. Faptul ca modernizam inseamna ca imi cresc randamentul pe centrale, ca vin cu turbine noi si din apa respectiva fac mai multa energie. Si pe langa asta, am centrale noi. Am de fapt doua tipuri de investitii. Am investitii unde fac aductiuni secundare. Am aceleasi centrale, dar aduc apa din bazine care sunt mai departe si stochez in lac mai multa energie. Potentialul hidro poate fi crescut pana la 65%.

Cat priveste necesarul pentru investitii, acestea sunt de ordinul miliardelor. Termo are nevoie de investitii de mediu de 300 de milioane de euro. Grupul nou ar putea sa coste 900 de milioane de euro. Acestia sunt banii pe care ii bag in termo. Apoi bag in gaz. Si acolo bag cateva sute de milioane de euro, in functie de cate centrale hotaram sa facem pe gaz in ciclu combinat. Alte sume se vor duce amenajarile hidroenergetice pentru care estimam circa cinci ani.

Reporter: In cat timp ar putea fi finalizat actul normativ privind reorganizarea?

MD: In aceasta toamna, pana la sfarsitul anului vom avea actul normativ. S-ar putea sa nu fie pentru amandoua in acelasi moment. Fiecare are conditii diferite .Eu am Termoelectrica care nu are actionar Fondul Proprietatea. La cealalta compania, Nuclearelectrica are Fondul Proprietatea, la fel ca Hidroelectrica. Parerea mea este ca cele doua companii vor fi functionale undeva prin primavara, februarie sau martie.

Dezbaterile continua. Mai sunt dezbateri si in interior. Am avut discutii aprinse cu distribuitorii, cu furnizorii. Ne gandim ca daca distributiile de energie vor intra in companii, vor functiona ca si celelalte. Vom pune marfa pe bursa si fiecare va lua de pe bursa.

Reporter: In privinta microhidrocentralelor, ce intentii aveti? Va ganditi la o restructurare in cadrul companiei?

MD. Pentru microhidrocentrale am creat o echipa de lucru specializata, deoarece nu vreau sa le mai privatizam, ci vreau sa le punem intr-o sucursala pe toate si aceasta sa o transformam intr-o companie in cadrul Hidroelectrica sau in cadrul companiei noi. Si daca va trebui sa le privatizam, o vom pune pe bursa. Va fi o companie separata pe microhidrocentrale. Am luat decizia formari uzinei care se va ocupa de microhidrocentrale. Pe noi ne intereseaza ca fluxul de energie sa fie intr-o singura mana. Prin privatizare, energia am disipa-o in mai multe maini si nu e rentabil economic. Nu tin sa fim 100% proprietarii, ci vreau sa implic si sistemul privat in finantare.

Vreau sa rentabilizam compania. Dar ma uit la o reorganizare incepand cu 1 ianuarie, sa rationalizam suprastructura. Avem cam multe sucursale si cam multi baieti care taie frunza la caini. Vreau sa rentabilizez compania, dar nici nu pot sa duc in continuare un sistem care este un pic cam mult. Dar vorbim de disponibilizari in cadrul contractului colectiv de munca. Facem simulari, cu ce se intampla daca tinem sucursalele acestea. Voi avansa o cifra cand ne apropiem de finalul anului.