INTERVIU VIDEO Erik de Vrijer, FMI: Nu poti avea o taxa pe venit liberala si un regim al cheltuielilor socialist

​Erik de Vrijer, seful misiunii FMI de evaluare, spune intr-un interviu pentru HotNews.ro ca nu a discutat propuneri specifice ale Guvernului pentru schimbarea cotei unice de 16%, dar daca guvernul vrea sa o modifice, „nu trebuie ca acest lucru sa duca la o scadere a veniturilor, pentru ca nu poti avea o taxa pe venit liberala si un regim al cheltuielilor socialist”. Erik de Vrijer spune ca noul Cod al Muncii si legea Dialogului Social reprezinta un progres si „este important sa nu anulam acest progres inregistrat pana acum”.

• Despre schimbarea taxelor: schimbarile in regimul fiscal nu trebuie sa fie foarte dese

Reporter: Ati discutat cu guvernul roman vreo schimbare in codul muncii sau in legislatia conexa?

Erik de Vrijer: Am discutat Codul Muncii si legea pentru dialog social. Ceea ce am convenit cu guvernul este ca aceste legi sunt inca noi, deci trebuie sa asteptam o vreme sa vedem care sunt efectele. Am convenit cu guvernul ca, deja, Codul Muncii a dovedit un progres semnificativ in functionarea pietei muncii. Si ceea ce am subliniat mereu in cazul legii pentru dialog social este sa ne asiguram ca este consistenta cu conventiile fundamentale ale Organizatiei Internationale a Muncii.

In rest, credem ca aceste legi reprezinta un progres si este important sa nu anulam acest progres inregistrat pana acum.

Reporter: In cazul taxelor, un subiect fierbinte in orice tara, ati discutat cu guvernul vreo schimbare a cotei unice, probabil anul viitor?

Erik de Vrijer: Nu, nu am discutat propuneri specifice in privinta cotei unice. Inteleg ca exista unele idei care circula pe aceasta tema. Ceea ce am sublinia este ca FMI nu are o preferinta anume in pentru o cota unica sau pentru o impozitare progresiva. Ambele au avantaje si dezavantaje si este la latitudinea tarii ceea ce trebuie sa decida. Totusi, vrem sa subliniem ca schimbarile in regimul fiscal nu trebuie sa fie foarte dese, pentru ca determina multa instabilitate si face dificil pentru investitori, dar si pentru gospodarii sa estimeze care va fi situatia lor pe viitor.

In al doilea rand, avand in vedere cat limitarile financiare ale bugetului, trebuie avut in vedere cat de important este sa investesti in educatie, in sistemul de sanatate, intr-o infrastructura buna, asa incat, daca se schimba taxa, nu trebuie ca acest lucru sa duca la o scadere a veniturilor. Daca scade venitul, acest lucru va avea efecte asupra deficitului si atunci trebuie sa reduci cheltuielile. Nu poti avea o taxa pe venit liberala si un regim al cheltuielilor socialist – ar duce la un mare deficit si la multe probleme.

Reporter: Dupa cum ati spus mai devreme, in conferinta de presa, daca guvernul va alege sa introduca o impozitare progresiva cu impozite sub nivelul de 16%, va aparea nevoia unor impozite de peste 16%.

Erik de Vrijer: Ceea ce discutam este ipotetic, deoarece nu am discutat cu guvernul pe aceasta tema si ca atare nu are prea multa relevanta. Dar daca acum aveti o cota unica de 16% si reduceti veniturile din impozitul pe venit, dorind sa mentii echilibrul bugetar, trebuie sa gasesti venituri din alte surse sau trebuie sa reduci cheltuielile. Acestea sunt optiunile, pentru ca nu poti sa te imprumuti pentru a plati pentru a acoperi scaderea veniturilor care rezulta astfel.

Reporter: Cat timp ar trebui sa fie supusa dezbaterii publice o schimbare majora precum cea a cotei unice?

Erik de Vrijer: Romania a iesit din criza financiara cu multe eforturi si costuri. A fost inregistrat un progres foarte bun in reducerea inflatiei, reducerea deficitului bugetar, reducerea vulnerabilitatilor externe. Acum, cresterea este inca slaba si cred ca este foarte important ca atentia sa fie indreptata catre reforme structurale, pentru a intari cresterea.

Unul dintre elementele necesare pentru o crestere economica solida este sa ai un bun climat pentru investitii si afaceri. Si un ingredient important in acest sens este ca legile sa nu se schimbe foarte des sau sa se schimbe doar din motive intemeiate. Deci unul dintre lucrurile pe care le-am subliniat in concluziile noastre este ca acum este momentul propice pentru pregatirea normala, bine conceputa a legilor, mai degraba decat pentru masuri de urgenta, ad hoc, de schimbare a legilor.

Daca vrei sa schimbi regimul fiscal, cred ca ar fi nevoie mai intai sa ai consultari adecvate cu experti, cu partile implicate, sa desfasori analize cantitative de impact si doar daca esti convins ca este o masura care va ajuta economia si oamenii mai mult decat ii va costa pe acestia, poti sa mergi mai departe. Dar decat sa discutam despre idei care circula – si mereu exista idei care circula in privinta economiei – noi salutam hotararea guvernului sa abordeze in mod serios politica economica si sa se concentreze asupra implementarii programului sau economic.

• Despre reforme: Acum este timpul pentru actiune

Reporter: Vorbind despre reforme structurale, ce senzatie aveti despre dorinta Romaniei de a continua aceste reforme? E deja a doua vizita a dumneavoastra aici…

Erik de Vrijer: Prima data eram doar in vizita, de aceasta data chiar lucrez. Am avut discutii bune cu vicepremierul, ministrul de Finante, ministrul Economiei, ministrul Transporturilor si credem ca exista un veritabil angajament de a face ca sectorul intreprinderilor publice sa contribuie mai mult la cresterea economica, sa-i imbunatateasca performanta. Nu avem o idee apriori despre cum sa fie realizat acest lucru, puteti sa-l faceti imbunatatind managementul acestor companii, permitandu-le sa aplice preturi care sa le acopere costurile – in cazul sectorului energetic, de exemplu, sau prin privatizare.

Privatizarea are in unele cazuri avantajul de a importa capital sau tehnologie. Credem ca, desi ritmul reformelor structurale a fost mai degraba lent pe parcursul ultimilor ani, in acelasi timp guvernul a continuat, intr-un fel, pregatirile pentru astfel de reforme. Iar acum, in cazul Transgaz sau in cazul Oltchim, de exemplu, aceste pregatiri au ajuns in punctul unde chiar poti sa faci ceva. Iar la urma urmei pregatirile sau discutiile nu ajuta economia, actiunea este necesara. Acum este timpul pentru actiune.

Reporter: Dupa cum ati spus, privatizarea a fost amanata in mod repetat de toate guvernele, in ultima vreme. Ce masuri va lua FMI daca guvernul va amana in continuare si ceea ce ati convenit pe parcursul acestei misiuni?

Erik de Vrijer: Actiunile preliminare in cazul privatizarii Transgaz sau Oltchim sunt un semnal foarte bun ca guvernul este serios in legatura cu politica sa economica si ca face progrese. Din moment ce exista aceste actiuni preliminare, ne asteptam sa faca aceste lucruri inainte sa discutam analiza evolutiilor in board. Acest lucru ne va permite sa mergem la board. Si daca nu exista aceste lucruri, va trebui sa amanam sedinta board-ului. Dar este o chestiune ipotetica, am avut discutii bune cu guvernul si ne asteptam sa faca aceste lucruri, pentru ca fac parte din programul sau.

• Despre stoparea investitiilor: Mai bine termini zece lucruri decat sa ai 100 de lucruri neterminate

Reporter: Multe investitii au fost reduse pentru a atinge tinta de deficit. Stiu ca FMI a cerut in mod repetat prioritizarea investitiilor, dar exista multe semnale de la companii ca platile au fost sistate si ca banii au disparut de pe piata. Cum poate fi rezolvata acesta problema?

Erik de Vrijer: Inainte de toate, sa fim de acord ca Romania are mare nevoie de investitii publice, mai ales in infrastructura – sosele si multe alte lucruri. Dar, ca orice alta tara, are mijloace limitate. Pentru ca aceste mijloace limitate sa fie utilizate cat mai bine, decat sa fie distribuite cate putin in foarte multe directii, asa incat fiecare sa avanseze foarte, foarte incet, mai bine spui ca unele lucruri sunt foarte importante pentru economie, iar altele sunt mai putin. Iar resursele sa fie indreptate catre proiectele prioritare.

Am cerut acest lucru deja guvernului, iar el a facut un inventar al tuturor proiectelor si a formulat criteriile pentru a spune ce e si ce nu e prioritar. Iar apoi va continua facand eforturi, punand energie si bani in proiecte, incercand sa le finalizeze pe cele care sunt mai importante si sa le taie pe celelalte. Mai bine termini zece lucruri decat sa ai 100 de lucruri neterminate.

Reporter: Dar ce spuneti de decizia de a taia investitii mari precum soselele majore care leaga Romania de UE? Pentru ca avem semnale de la companiile care lucreaza la acestea ca platile au fost sistate in ultimele luni si ca se acumuleaza arierate si nimeni nu stie ce se va intampla?

Erik de Vrijer: Nu sunt la curent cu proiecte sau companii individuale, deci nu pot sa comentez pe aceasta tema. Faptul ca guvernul vrea sa faca alegeri pe baza prioritatilor cred ca este important. Soselele care leaga Romania de restul Europei sunt o prioritate, pentru ca este calea de a avea exporturi si comunicatii mai bune. Este o alta chestiune, cea a resurselor disponibile din partea UE, pentru a ajuta investitiile. In agricultura, aceste programe par sa functioneze destul de bine, dar in alte zone exista probleme si Romania nu a fost capabila sa mobilizeze banii disponibili de la Bruxelles in masura in care ar fi putut. Este important sa accelereze eforturile.

• Despre atragerea fondurilor europene: 3% nu e rau pentru o tara foarte bogata, dar nu e bine pentru o tara care vine din urma

Reporter: Ati primit semnale de la guvern sau de la alte autoritati cu care ati discutat, in legatura cu schimbarea acestei atitudini privind fondurile europene?

Erik de Vrijer: Cred ca guvernul este preocupat si motivat sa imbunatateasca capacitatea si procedurile pentru a beneficia de aceste fonduri. Cred ca este un semn foarte incurajator. Dupa cum am mentionat in conferinta de presa, in acest moment vedem o crestere de circa 1%, iar pe baza tendintelor o crestere de 3% pe termen mediu – pana in 2016-2017. Cresterea reala ar putea fi mai mare, dar aceasta este rata prognozata in functie de tendinte. Iar aceasta se bazeaza pe absorbtia reala a fondurilor de la UE, pe climatul de afaceri real si pe politicile aplicate in mod real.

Este loc ce a creste aceasta rata. 3% nu e rau pentru o tara foarte bogata, dar nu e bine pentru o tara care vine din urma, urmareste convergenta cu restul Europei. Deci cresterea ratei este o provocare, iar guvernul este perfect constient de nevoia de a imbunatati eficienta investitia publica in Romania.

• Despre situatia actuala a Romaniei: Criza politica va afecta si economia reala, speriindu-i pe investitori si afectand nivelul de incredere

Reporter: Stiind Romania mai bine decat multi politicieni romani, dupa doua saptamani petrecute aici, care sunt, in opinia dumneavoastra, principalele obstacole in revirimentul economic al Romaniei?

Erik de Vrijer: Principala provocare este obtinerea unei rate imbunatatite de crestere, care sa includa crearea de locuri de munca viabile, productive, care sa ofere si venituri bune si care sa fie insotite de cresterea productivitatii. Credem ca aceasta este principala provocare si ca se pot face unele imbunatatiri. Intai, la nivelul climatului de afaceri, sa fie mai primitor. Este, de asemenea important ca infrastructura sa devina mai adecvata pentru dezvoltarea economica, prin prioritizarea investitiilor publice de care am vorbit.

Este importanta reforma in sectoarele energetic si al transporturilor, asa incat sa aiba o contributie mai mare – in sectorul energetic, preturile sunt mici comparativ cu costurile, iar acest lucru trebuie ameliorat. El ar avea mai multe efecte – unul este ca va ajuta eficienta energetica, dar, mai important, va debloca investitii mari de care este nevoie pentru a dezvolta rezervele energetice din tara si pentru a extinde productia. Va ajuta la plata investitiilor necesare pentru sistemele de distributie – gaze, electricitate – in intreaga tara. Iar daca acest sector va deveni profitabil in masura in care ar putea sa devina, ar fi o sursa importanta de venituri pentru guvern. Iar cu aceste venituri ei ar putea sa investeasca, apoi, in educatie, sistemul de sanatate, infrastructura.

Acestea sunt motoare foarte importante de crestere economica. Performanta sectorului intreprinderilor publice, dincolo de energie si transporturi, poate fi imbunatatita prin management profesionist, mai multa transparenta, responsabilizarea autoritatilor, privatizare.

In cele din urma, am vorbit despre Codul Muncii si legea Dialogului Social, am abordat aceste chestiuni, dar sunt, probabil, probleme si mai mari pe care abia incepem sa le urmarim. Si salutam guvernul pentru ca a avut initiativa in aceasta privinta – probabil stiti mai bine ca mine, angajarea este o problema pentru absolventi care-si cauta de lucru, pentru oamenii mai varstici care vor sa-si pastreze o slujba buna. In general, participarea la piata muncii, numarul persoanelor de 18 si 65 de ani care sunt active pe piata de munca, raportat la total, este foarte redus in Romania comparativ cu alte tari europene.

Este important de analizat care sunt motivele pentru aceasta situatie si sa vedem ce imbunatatiri pot fi aduse politicilor pentru a aborda aceste probleme. Acum ca sunt puse in aplicare Codul Muncii si legea pentru dialog social, acesta este urmatorul pas – sa vedem care sunt adevaratele probleme de pe piata muncii asa cum le resimt oamenii si sa vedem cum pot fi rezolvate. Lucru care ar ajuta, de asemenea, cresterea economica. Pe masura ce creste rata de participare la piata muncii, vor fi mai multe slujbe la dispozitie, ceea ce va ajuta cresterea economica.

Reporter: Romania este in mijlocul unei crize politice. Care este mesajul dumneavoastra pentru politicienii romani?

Erik de Vrijer: Nu avem un mesaj dedicat pentru politicieni, dar privind economia constatam ca aceasta situatie politica taxeaza economia. Are un cost economic. Se vede cel mai bine in indicatori precum cursul de schimb sau rata dobanzii. Dar va afecta si economia reala, speriindu-i pe investitori si afectand nivelul de incredere. Deci mesajul este ca noi speram ca situatia politica sa se normalizeze cat de curand posibil, asa incat economia sa treaca din nou la munca.