Klaus Iohannis pleacă în 9 zile în turneu sud-american. Vizite oficiale în Brazilia, Chile și Argentina

Președintel României Klaus Iohannis va efectua, în perioada 18-26 aprilie, vizite oficiale în Republica Federativă a Braziliei, în Republica Chile şi în Republica Argentina, a informat, vineri, Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, aceste vizite urmăresc relansarea dialogului la nivel înalt cu statele Americii Latine şi redinamizarea interacţiunilor bilaterale la nivel politico-diplomatic, respectiv sectorial, fiind menite să deschidă noi oportunităţi de colaborare în domenii de interes crescut, inclusiv cele privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global.

Principalele obiective ale vizitelor oficiale ale preşedintelui Iohannis în America Latină vizează: aprofundarea dialogului politico-diplomatic pe teme de interes comun; prezentarea poziţiilor şi evaluărilor României, ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, vecin direct al Ucrainei, privind războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei şi contracararea efectelor acestuia care au proiecţii la nivel global care se resimt şi în America Latină, inclusiv pentru combaterea falselor narative ruse; creşterea profilului politic şi economic al României în acest spaţiu; impulsionarea contactelor sectoriale şi dezvoltarea unor proiecte bilaterale concrete în domeniile economiei, comerţului, cercetării, protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, agricultură, educaţie, cultură, protecţie civilă şi altele; aprofundarea cooperării şi a coordonării la nivelul forurilor multilaterale, pentru apărarea multilateralismului şi a dreptului internaţional, inclusiv a principiilor Cartei ONU.

„Interesul acordat de România consolidării relaţiilor cu Republica Federativă a Braziliei, Republica Chile şi Republica Argentina se înscrie, de asemenea, în procesul de aprofundare a cooperării Uniunii Europene cu America Latină şi Caraibi, proces orientat în prezent spre pregătirea Summitului Uniunea Europeană – Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC), din luna iulie a acestui an, de la Bruxelles. Continentul latino-american este considerat o zonă de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre, inclusiv în actualul context geopolitic global, marcat de numeroase surse de divergenţe şi de acumularea de noi tensiuni. În acest sens, va fi reafirmat angajamentul ţării noastre de a contribui activ, prin valorificarea avantajelor sale competitive şi a relaţiilor sale tradiţionale cu statele de pe continentul latino-american, la succesul acţiunii globale a Uniunii Europene şi la obţinerea unor rezultate de durată cu ocazia Summitului de la Bruxelles”, mai indică sursa citată.

Administraţia Prezidenţială arată că şeful statului va evidenţia în toate discuţiile oficiale, ţinând cont de complexitatea contextului actual la nivel global, provocările de securitate fără precedent pe care România trebuie să le gestioneze la nivel naţional şi, alături de partenerii săi, la nivel european şi euroatlantic.

„Va fi pus accentul pe nevoia combaterii în comun, de către toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, a tendinţelor de contestare sau de erodare a principiilor fundamentale ale multilateralismului şi ale dreptului internaţional, în primul rând a celor înscrise în Carta ONU. De asemenea, discuţiile vor aborda şi alte teme de actualitate de pe agenda internaţională, printre care combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea durabilă, reducerea inegalităţilor sociale şi egalitatea de gen, consolidarea democratică şi promovarea drepturilor omului, nevoia dinamizării formatelor de cooperare regională pentru a aduce beneficii tangibile în primul rând la nivel economic şi social”, mai precizează sursa citată.

Cu prilejul vizitei oficiale în Brazilia, prima la nivel de şef de stat în ultimii 23 de ani, preşedintele Klaus Iohannis va discuta cu omologul său, Luiz Inacio Lula da Silva, atât stadiul şi perspectivele relaţiilor bilaterale, cât şi temele de actualitate de pe agendele regionale şi respectiv cea internaţională.

Administraţia Prezidenţială adaugă faptul că vizita oficială în Republica Chile, cea de-a doua etapă a turneului sud-american, prima vizită de acest nivel în ultimii zece ani, beneficiază deja de un cadru dinamic al dialogului politico-diplomatic în ultimii ani. Construită pe premise bilaterale favorabile, vizita are ca obiectiv impulsionarea colaborării politice, a schimburilor economice, consolidarea cooperării sectoriale dintre cele două ţări şi încurajarea contactelor interumane.

Vizita oficială în Republica Argentina va prilejui întrevederea preşedintelui Klaus Iohannis cu omologul său, Alberto Fernandez, fiind prima vizită la acest nivel în ultimii 30 de ani.

• VIDEO Reacția lui Iohannis când a fost întrebat dacă stie de ce costurile deplasărilor sale în străinătate sunt secrete

Cheltuielile deplasărilor, secrete

„Obiectiv principal al vizitei îl reprezintă evaluarea stadiului relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări şi identificarea în comun a domeniilor unde există perspective de creştere a schimburilor comerciale şi de atragere de noi investiţii, pentru ambele state”, conform Administraţiei Prezidenţiale.

Întrebat joi în contextul în care în spațiul public se vorbește despre tăieri de salarii și gaura de la buget, președintele Klaus Iohannis a spus că Administrația Prezidențială se va încadra în prevederile bugetare care au fost aprobate prin legea bugetului.

• „Sunt complet împotriva unor tăieri alandala.
• Eu, personal, sunt de mult în administrație, în politică, am văzut tot felul de măsuri alandala, cu tăieri de salarii, cu tăieri pe cheltuieli curente, toate prost gândite.
• Eu îmi doresc și asta le-am transmis celor din Coaliție, îmi doresc un plan judicios, făcut cu cap. Adică tăiem de acolo unde se poate tăia fără a pune ceva în dificultate.
• Deci să nu vă așteptați să agreez sau să salut tăieri care se fac așa din pix, din biroul unui ministru. Nu așa trebuie să se lucreze și nu suntem în situația să facem niște tăieri senzaționale și în niciun caz nu suntem în situația să facem tăieri din banii românilor”, a declarat Iohannis.

Întrebat de jurnaliști de ce nu sunt publice cheltuielile Administrației prezidențiale, Iohannis a răspuns: „Fiindcă așa este legea”.

În țările europene și de peste ocean sumele plătite de stat pentru deplasările înalților demnitari sunt date publice. În România însă contribuabilii nu au dreptul să afle cât au costat, de exemplu, zborurile efectuate de șeful statului. Politicienii au creat cadru legal prin mai multe Hotărâri de Guvern și au secretizat informațiile cu caracter public.

Cât au costat deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis în perioada 2020-2022

Potrivit agenției Agerpres cheltuielile aferente pentru deplasările președintelui Klaus Iohannis în străinătate în ultimii trei ani au costat statul român 26,6 milioane lei.

În 2020 șeful statului a efectuat nouă deplasări externe pentru care s-au platit 3 milioane de lei.

În ianuarie 2020 şeful statului a efectuat o vizită de lucru în landul Bavaria, Republica Federală Germaniaurmată de una în Israel, la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului.

Iohannis a mai participat în iunie la reuniunea extraordinară a Consiliului European de la Bruxelles și a mers în septembrie în Germania, unde i s-a decernat, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Domul din Magdeburg, premiul „Otto cel Mare” pentru anul 2020 iar decembrie a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova.

În 2021 preşedintele a efectuat 16 deplasări externe, care au însumat cheltuieli de peste 7 milioane de lei. Printre vizitele efectuate s-a numărat o vizită, la începutul lunii mai la Porto, în Republica Portugheză, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE – India, în format de videoconferinţă, cu premierul Indiei, Narendra Modi.

Pe 14 iunie, şeful statului a fost prezent la Summitul NATO de la Bruxelles, pe 16 şi 17 iunie a efectuat o vizită de stat în Estonia, iar pe 24 şi 25 iunie s-a aflat la Bruxelles, unde a participat la Summitul PPE şi la reuniunea Consiliului European.

De asemenea, în septembrie, preşedintele Iohannis a participat la sesiunea Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a avut loc la New York, iar pe 1 şi 2 octombrie s-a aflat la Aachen, în Germania, unde a participat la „Forumul European Carol cel Mare” iar în octombrie a efectuat celebra vizită de stat în Egipt.

În 2022 președintele României a avut cele mai multe vizte, 16 la număr care au costat statul român 16,6 milioane lei. Şeful statului a participat în februarie, la Paris la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel.

Pe 14 iunie, la Haga, a participat la reuniunea în format restrâns, în pregătirea Summitului NATO; pe 20 iunie, la Riga, în Letonia, la cea de-a şaptea ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mari (I3M) şi la cea de-a patra ediţie a Forumului de Afaceri I3M; pe 23 şi 24 iunie, la Bruxelles, la reuniunile liderilor din Uniunea Europeană şi Balcanii de Vest, Consiliului European şi Summitului Euro în format extins; în perioada 28-30 iunie – la Summitul NATO de la Madrid.

De asemenea, în septembrie, şeful statului a participat la funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a II-a, care au avut loc la Londra.

Tot în septembrie a condus delegaţia României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), organizată la New York. Vizita preşedintelui Iohannis în Statele Unite ale Americii a inclus şi o deplasare la San Francisco pe 22 şi 23 septembrie.

În noiembrie, președintele a participat la Summitul implementării climatice de la Sharm El-Sheikh, iar pe 11-12 noiembrie – la Forumul pentru pace de la Paris.

A mai efectuat o vizită oficială în Republica Letonia, la Riga, pe 23 noiembrie, urmată de o vizită oficială în Republica Lituania, la Vilnius, pe 24 noiembrie, şi de participarea pe 25 noiembrie, la Kaunas, la simpozionul internaţional „The Idea of Europe”.

Şeful statului a efectuat pe 2 şi 3 decembrie o vizită de lucru la Atena, iar pe 6 decembrie a participat la summitul UE-Balcani de Vest de la Tirana.