La 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună, trei astronauți decolează spre Stația Spațială Internațională

Un american, un italian și un rus trebuie să zboare sâmbătă spre Stația Spațială Internațională, în ziua în care lumea celebrează 50 de ani de când omul a pășit pentru prima oară pe lună, în cadrul misiunii Apollo 11, relatează AFP.

Alexander Skvortsov de la agenția rusă Roskosmos, Andrew Morgan de la NASA și Luca Parmitano de la Agenția spațială europeană trebuie să plece la 16.28 GMT de pe cosmodromul din Baikonur, Kazahstan.

Această misiune programată pe 20 iulie va coincide cu primii pași pe Lună a astronauților americani Neil Armstrong și Buzz Aldrin în 1969.

Din cei trei pasageri care vor pleca spre SSI sâmbătă, doar rusul Skvortsov, în vârstă de 53 de ani, era născut în timpul evenimentului care a marcat victoria SUA asupra URSS în cursa pentru spațiu.

La cinci decenii după Apollo 11, Rusia și Occidentul sunt încă rivali în ceea ce privește dezvoltarea domeniului aerospațial, dar la bordul Stației Internaționale, accentul este pus pe cooperare de la lansarea sa în 1998.

Donald Trump a ordonat ca NASA să trimită din nou oameni pe Lună nu mai târziu de 2024, ca o etapă prealabilă unei misiuni pe Marte.

Botezat Artemis, acest proiect ambitios marchează prima întoarcere pe satelitul Pământului după 1972.

Anumiți experți consideră acest termen nerealist din cauza restricțiilor bugetare cu care se confruntă NASA și din cauza întârzierilor la realizarea unei noi generații de rachete și echipament.

Din 2011, rachetele rusești sunt singurele capabile să trimită echipaje pe Stația Spațială. Dar eșuarea lansării din octombrie 2018, scandalurile de corupție din cadrul agenției Roskosmos și apariția companiei SpaceX a lui Elon Musk ar putea pune în pericol această exclusivitate.

În iunie, NASA a spus că va organiza pentru prima dată excursii turistice la bordul Stației Spațiale Internaționale operate de Boeing și SpaceX. Prețul estimat al unui sejur de 30 de zile: 58 de milioane de dolari pe pasager.

Rusia a trimis deja 7 turiști pe stație și plănuiește, potrivit Roskosmos, să reia aceste expediții începând din 2021. Un acord în acest sens a fost semnat la începutul anului între agenția spațială rusă și compania americană Space Adventures.

”Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Astronautul american Neil Armstrong devenea, pe 20 iulie 1969, primul om care a pășit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11. A rostit apoi ceea ce va deveni una dintre cele mai celebre fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Pe 16 iulie 1969, era lansată de la Centrul Spațial Kennedy din SUA misiunea Apollo 11. Pe 20 iulie 1969, la ora 20.17.40 UTC, modulul lunar a aselenizat, în zona numită Mare Tranquillitatis.

Neil Armstrong a coborât pe suprafața lunară șase ore și jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 650 de milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună.

Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauți, cel mai recent în anul 1972, potrivit unui comunicat al Agenției Spațiale Române (ROSA).

Armstrong aproape că nu a supravieţuit antrenamentului, potrivit Mediafax.

Neil Armstrong se pregătea pentru a fi comandant de rezervă al misiunii Apollo 9, cu un an înainte de Apollo 11, într-un simulator, la Baza Aeriană Ellington din Houston. Aflat la o înălțime de 60 de metri, a pierdut controlul modulului lunar și a decis să se ejecteze. Câteva secunde mai târziu, modulul s-a prăbușit și a luat foc, în timp ce Armstrong a plutit în siguranță ajutat de o parașută.

Femeile din spatele misiunii

Cercetătorul matematician Katherine Johnson de la NASA a realizat calculele pentru traiectoria misiunii Apollo 11. A fost una dintre puţinele afro-americane angajate drept „computere umane” pentru a verifica calculele la National Advisory Committee for Aeronautics (NACA), agenţia care a precedat NASA. Johnson a calculat şi traiectoria pentru zborul astronautului Alan Shepherd din 1961, primul american care a ajuns în spaţiu. În 2015, a fost recompensată cu Presidential Medal of Freedom, cea mai înaltă distincţie civilă în SUA, iar viaţa sa a fost subiectul filmului lansat în 2016 „Hidden Figures”.

Un buzunar de praf lunar

După ce Neil Armstrong a făcut primul pas pe Lună, a luat o mână de roci şi praf de la suprafaţa acesteia şi le-a pus în buzunarul costumului, ca „mostră de urgenţă”.

Steag fluturând

Steagul american arborat de Neil Armstrong și Buzz Aldrin ar fi fost personalizat astfel încât să pară că flutură în atmosfera statică a Lunii. Cel mai probabil, steagul a fost culcat la sol, potrivit unor fotografii realizate recent. Buzz Aldrin spune că, atunci când modulul lunar s-a ridicat, gazele de eșapament au culcat steagul la sol.

Roci lunare

Echipa Apollo 11 a colectat aproximativ 21,5 kilograme de roci și praf lunar. Trei minerale au fost descoperite, armalcolit, tranchilitit și piroxferoit. Armalcolitul a fost numit după cei trei membri ai misiunii, Armstrong, Aldrin și Collins, și ulterior a fost descoperit pe Terra.

Germeni lunari

Pentru a preveni o contaminare cu agenţi patogeni lunari, astronauții au fost ținuți în carantină trei săptămâni, într-un modul din aluminiu special construit, care includea dormitoare, bucătărie și baie. În cele din urmă, s-a constatat că nu erau organisme vii pe Lună, iar NASA a renunțat la procedura carantinei după misiunea Apollo 14.

Aveți ceva de declarat?

La sosirea în Honolulu, după aventura extraterestră, membrii Apollo 11 au completat în glumă formularele impuse în epocă de legea vamală și a migrației. Printre obiectele de declarat s-au numărat „roci lunare și mostre de praf „. Întrebați dacă există posibilitatea ca ei să răspândească vreo boală, aceștia au răspuns: „Rămâne de stabilit”.

Record în istoria televiziunii

Aproximativ 650 de milioane de persoane din lumea întreagă au urmărit momentul aselenizării pe micile ecrane. În epocă, a stabilit un record pentru cel mai urmărit eveniment televizat în SUA.

Costumele spațiale au fost create de o companie de lenjerie intimă

Playtex, o companie de lenjerie intimă, a fost obligată inițial să lucreze sub coordonarea unei companii spațiale, Hamilton Standard, care a propus un costum ce a fost respins. Ulterior, Playtex a câştigat contractul cu NASA. Divizia ILC Dover care s-a desprins din Playtex creează şi în prezent costumele pentru NASA.

Preşedintele Richard Nixon a fost pregătit pentru eşecul misiunii Apollo 11

Cu două zile înainte de aselenizare, cel care se ocupa de discursurile lui Nixon, William Safire, a scris un text care să fie citit în eventualitatea în care Armstrong şi Aldrin ar fi murit. „Aceşti oameni curajoşi, Neil Armstrong şi Edwin Aldrin, ştiu că nu mai au speranţă de recuperare. Dar ştiu şi că sacrificiul lor reprezintă o speranţă pentru omenire”, se arată în acest text, care în prezent se găseşte la Arhivele Naţionale din SUA.