Sari direct la conținut

Le Figaro: Marea Baltică va deveni în curând un „lac NATO”

HotNews.ro
Harta cu Marea Baltica si o parte a tarilor din jurul ei, Foto: Michele Ursi / Alamy / Alamy / Profimedia
Harta cu Marea Baltica si o parte a tarilor din jurul ei, Foto: Michele Ursi / Alamy / Alamy / Profimedia

Alianţa Nord-Atlantică va avea în curând 32 de membri, inclusiv toate ţările nordice, de la Islanda la Finlanda, ceea ce înseamnă că Marea Baltică va deveni în curând un „lac NATO”, comentează cotidianul Le Figaro, citat de News.ro.

Aderarea Suediei la NATO este acum doar o chestiune de timp şi de formalităţi juridice. În urma acordului la care s-a ajuns luni seară cu Turcia, blocajul politic pe care îl punea Recep Tayyip Erdogan a fost înlăturat.

Ungaria, care de asemenea nu ratificase aderarea Suediei, pentru a fi într-o poziţie de forţă cu ţările europene, a anunțat și ea că nu va mai opune rezistenţă.

Odată ce parlamentele din aceste două țări vor ratifica procesul de aderare al Suediei, NATO se va întinde de la Islanda la Finlanda, din Atlanticul de Nord până în Marea Baltică, alianța având acum posibilitatea să blocheze ușor porturile ruseşti Sankt Petersburg şi Kaliningrad.

Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care spera să descurajeze alianța să se extindă către est prin declanșarea războiul său împotriva Ucrainei, acesta este un eşec strategic răsunător.

„Avem de contribuit cu multe” la Alianţă, a declarat, exprimându-şi satifacţia, premierul suedez Ulf Kristersson la sosirea sa la summitul Alianţei Atlantice de la Vilnius, în Lituania.

Țările nordice vecine din jurul Mării Baltice salută acceptarea Suediei în NATO

În pofida neutralității sale istorice, unii analiști considerau Suedia ca fiind de facto o membră a NATO în condițiile în care ea participă de mult timp la exerciţiile aliaţilor. În plus, cooperarea sa militară cu Finlanda şi Norvegia este foarte avansată, odată cu elaborarea unor planuri de apărare comune.

„Puţine ţări sunt la fel de preocupate” ca Norvegia de aderarea Suediei, a declarat, la fel de încântat, premierul norvegian Jonas Gahr Store, subliniind consecinţele acestei extinderi pentru securitatea şi apărarea ţărilor nordice.

„Însă NATO nu reprezintă o ameninţare pentru nimeni”, s-a grăbit să adauge premierul de la Oslo, amintind că alianţa este una strict defensivă.

Un mesaj asemănător a fost transmis și de către președintele finlandez Sauli Niinisto, acesta afirmând că aderarea Suediei la NATO „este o garanție a păcii pentru țările din jurul Mării Baltice”.

Suedia este mai importantă pentru alianță decât pare la prima vedere

Devenind membră NATO cu drepturi depline, Suedia va avea acces la discuţiile militare dintre aliaţi. Cu cei 14.000 de soldaţi ai săi, armata suedeză este limitată, dar poziţia sa geografică o face esenţială pentru apărarea Europei de Nord.

În special insula Gotland, situată în centrul Mării Baltice, va fi mai bine integrată în planurile de apărare ale NATO. Asigurarea securităţii Nordului Superior reprezintă, de asemenea, o provocare pentru Alianţă.

„Atât Finlanda, cât şi Suedia au experienţă în gestionarea provocărilor pe care Rusia le prezintă în multe domenii. Ele aduc o experienţă esenţială în combaterea ameninţărilor hibride şi în lupta pentru Arctica printr-o abordare cuprinzătoare, la nivelul întregii societăţi, a securităţii”, scrie cercetătoarea şi specialista în apărare Minna Alander într-un articol publicat de Le Rubicon.

Pentru alianţă, este, de asemenea, o uşurare şi sfârşitul unei dureri de cap. Suedia nu a beneficiat de protecţia garantată de articolul 5 din Tratat, iar această zonă gri diplomatică putea fi exploatată de Rusia.

„Tainul” primit de Recep Erdogan pentru a renunța la obiecțiile față de intrarea țării nordice în NATO

Preţul plătit de aliaţi pentru a obţine acordul lui Recep Tayyip Erdogan nu a fost încă detaliat. Premierul suedez Ulf Kristersson a promis angajamentul ţării sale în lupta împotriva terorismului. Grupările kurde sunt în mod constant în vizorul Turciei.

Preşedintele turc a ridicat, de asemenea, problema aderării Turciei la Uniunea Europeană. Capitalele nu au abordat încă această problemă, dar subiectul este retoric. Problema a fost îngropată de mult timp, amintește Le Figaro.

Miza acordului este mai degrabă viitoare livrări de arme. În special, Ankara ar dori să obţină avioane F-16 americane. Livrarea a fost suspendată după ce Turcia a optat pentru sistemul de apărare rusesc S-300. Washingtonul nu a dorit ca avioanele sale să fie studiate în vreun fel de Moscova.

Însă luni, consilierul pentru securitate naţională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a declarat că preşedintele Joe Biden este acum pregătit „să avanseze” în chestiunea avioanelor F-16.

Congresul american, care deţine cheia livrărilor de armament, a acceptat, de asemenea, să îşi îndulcească poziţia.

Senatorul democrat Bob Menendez, președintele comisiei pentru afaceri externe din Senatul de la Washington, a declarat că, dacă va exista o „acalmie” în operaţiunile Turciei „împotriva vecinilor săi”, discuţiile ar putea începe.

Urmărește ultimele evoluții din a 503-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro