Letonia adera la zona euro in 1 ianuarie, celelalte tari din fostul bloc comunist nu par sa se grabeasca

Letonia se va integra in zona euro la 1 ianuarie, Lituania vecina intentioneaza sa introduca moneda unica in 2015, dar alte tari candidate din Europa centrala si de est nu sunt grabite deocamdata sa se alature acestui club, scrie AFP.

Unele dintre ele, precum Ungaria si Bulgaria, sunt departe de respectarea criteriilor cerute. Altele, precum Polonia sau Cehia, vad avantaje in pastrarea monedelor nationale inca o perioada.

Potrivit Swedbank, Lituania are sanse mari de a realiza obiectivele la 1 ianuarie 2015. Cu o inflatie medie anuala cazuta la 1,3%, „scenariul intrarii sale in eurozna este cel mai plauzibil”, apreciaza banca, cu atat mai mult cu cat cursul monedei nationale este ancorat la euro din 2005.

Polonia, cea mai importanta economie din regiune, cunoaste o crestere solida si spera sa respecte in 2015 toate criteriile de la Maastricht, dar nu este grabita sa treaca la euro.

Noul sau ministru de Finante Mateusz Szczurek se indoieste de virtutile monedei unice.

„Avantajele prezumtive ale zonei euro – o mai buna pozitionare a economiei in ceea ce priveste accesul la capital si costul sau avantajos, stabilitatea finantarilor externe – s-au dovedit a fi o poveste”, spune acesta.

In Cehia, tara care iese greu dintr-o lunga recesiune, ministerul Finantelor si banca centrala CNB recomanda sa nu fie fixata o data pentru adoptarea euro.

Potrivit guvernatorului CNB Miroslav Singer, Praga ar putea adopta euro in 2019 cel mai devreme, dar acest dosar nu figureaza printre prioritatile noii coalitii guvernamentale.

Costuri si beneficii

„Tarile euro-entuziaste in sensul larg al termenului, precum Polonia, Ungaria sau Romania, considera adoptarea euro drept ineluctabila dar evalueaza in mod deosebit costurile si profiturile – nu vorbesc doar de guverne, ci si de populatie”, explica pentru AFP Witold Orlowski, expert la PricewaterhouseCoopers.

Pentru guvernul conservator ungar, euro este o perspectiva indelungata. „Atunci cand ne gandim la aderarea la zona euro, nu vorbim de anii viitor, dar de doua, sau chiar trei dintre urmatoarele decenii”, a declarat recent premierul Viktor Orban.

In Bulgaria, guvernul investit in mai se doreste mai optimist. „Vom candida la zona euro atunci cand vom fi siguri ca economia a redemarat”, a declarat luni, la Sofia, ministrul de Finante Petar Chobanov, care a raspuns afirmativ la intrebarea daca momentul aderarii se va intampla in mandatul de patru ani al guvernului actual.

Premierul roman Victor Ponta a pledat recent pentru intrarea in zona euro in 2018, anul centenarului crearii Romaniei.

Croatia, primita in UE in iulie, este si ea prudenta. „Avand in vedere datoria noastra ridicata si o lunga perioada necesara pentru a aduce deficitul sub pragul de 3% din PIB, Croatia nu va putea candida la zona euro mai devreme de trei sau patru ani”, a declarat recent ministrul croat al Finantelor, Slavko Linic.

Trei foste tari comuniste sunt deja membre ale zonei euro. Experienta Slovaciei si a Estoniei, intrate in 2009 si, respectiv, 2011, este pozitiv, pe ansamblu, spre deosebire de Slovenia, care a adoptat euro in 2007, chiar inaintea crizei mondiale.

Slovacia are o inflatie de 0,5%, PIB-ul sau a crescut cu 0,9% in acest an, dupa 2% anul trecut si cu o estimare de 2,1% pentru 2014.

In Estonia, inflatia a crescut la 5% in primul an dupa aderare, dar s-a redus la 3,9% in 2012 si la 1,5% luna trecuta. PIB-ul sau ar urma sa creasca cu 3% anul viitor dupa o cifra de 1,3% asteptata in 2013.

In schimb, Slovenia si-a vazut datoria publica triplata. PIB-ul sau scade cu 2,7% in acest an si ar urma sa cunoasca o noua reducere de 1,0% anul viitor, dupa o contractie de 2,3% in 2012.