Război în Ucraina, ziua 1114: Putin, prima sa poziție despre armistițiu / Reacțiile lui Trump și Zelenski / Amenințare explicită a Moscovei cu privire la desfășurarea unor trupe de menținere a păcii / Operațiunea de expulzare a forțelor ucrainene din Kursk a intrat în faza finală, potrivit Kremlinului
Operațiunea militară de expulzare a forțelor ucrainene din regiunea Kursk din vestul Rusiei a intrat în faza finală, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de TASS. Declarația vine după ce Vladimir Putin a vizitat miercuri Kursk pentru prima oară din august, când a început incursiunea militară prin care forțele ucrainene au ocupat o parte a regiunii ruse.
Evenimentele de joi, ziua 1114 a războiului din Ucraina:
Președintele rus Vladimir Putin „reacționează doar la puterea dură” („hard power”) și „se va opri doar atunci când se va lovi de un zid de cărămidă”, a declarat joi Christopher Steele, un fost ofițer de informații din cadrul serviciului de informații externe al Regatului Unit (MI6), pentru postul britanic de televiziune Sky News.
John Bolton, care i-a fost consilier pe securitate națională lui Donald Trump în primul lui mandat la Casa Albă, declară într-un interviu acordat Kyiv Independent că președintele SUA, în loc să abordeze războiul din Ucraina dintr-o perspectivă geopolitică sau morală, își structurează politica privind Rusia prin prisma relației sale personale cu președintele rus Vladimir Putin.
„Trump crede că Putin este prietenul său. Are încredere în Putin”, spune Bolton în interviu. Dar, în schimb, „Putin crede că Trump este o țintă ușoară. Și ca fost agent KGB, Putin știe exact cum să îl manipuleze și cred că asta face de la preluarea noului mandat (al lui Trump), dacă nu chiar dinainte”, a explicat el.
Ucraina ordonă evacuarea mai multor localități din apropierea frontierei cu regiunea rusă Kursk, din cauza „agravării situației”
Autoritățile ucrainene au ordonat joi evacuarea a opt localități din regiunea estică Sumî, învecinată cu regiunea rusească Kursk, unde forțele Moscovei au făcut progrese semnificative în ultimele zile, împingând trupele ucrainene înapoi spre frontieră, relatează AFP.
„Din cauza înrăutățirii situației operaționale din regiune și a bombardamentelor constante, s-a decis astăzi (…) să se procedeze la evacuarea obligatorie a populației din opt localități” din regiunea ucraineană Sumî, se arată într-un anunț postat online de administrația militară a regiunii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat joi seară „afirmațiile manipulatoare” ale omologului său rus, Vladimir Putin, cu privire la propunerea americană de încetare a focului, acuzându-l pe liderul de la Kremlin că dorește „să treneze lucrurile” pentru a continua războiul, scrie AFP.
Canada cere G7 să „continue să susțină Ucraina”
O întâlnire a miniștrilor de externe din statele membre G7 a început joi în orașul Charlevoix din Canada, Ucraina și Orientul Mijlociu fiind principalele subiecte de pe agendă.
Canada, țara gazdă a reuniunii, a cerut G7 să continue să susțină Ucraina împotriva agresiunii ruse, într-un context în care abordarea americană, mai conciliantă față de Moscova după revenirea la Casa Albă a președintelui Donald Trump, divizează clubul marilor democrații industrializate, notează AFP.
La reuniunea G7 din Canada participă și secretarul de stat american Marco Rubio.
Doi cetăţeni ucraineni care au trecut graniţa în România prin Munţii Maramureşului în condiţii de furtună şi vânt puternic au fost extraşi după o intervenţie care a durat peste şase ore, a informat joi seară directorul Salvamont Maramureş.
Ucraina nu va fi de acord cu un conflict înghețat cu Rusia, a declarat joi Andrii Yermak, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, după ce Kievul și Washingtonul au propus împreună o încetare a focului de 30 de zile în război.
„Am spus foarte clar că nu vom fi niciodată de acord cu un conflict înghețat”, a declarat Yermak, referindu-se la discuțiile dintre Ucraina și SUA din Arabia Saudită, el adăugând că Statele Unite au fost, de asemenea, împotriva unui conflict înghețat.
Ce spune Ilie Bolojan despre riscul ca războiul din Ucraina să se extindă
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat joi că riscul de extindere a războiului din Ucraina este foarte scăzut şi a pledat pentru întărirea Flancului estic.
El a fost întrebat, la Europa FM, cât de mare este riscul extinderii conflictului din Ucraina pe o scară de la 1 la 10.
„Dacă ar fi să dau o notă, ar fi nota 1. (…) E greu să eliminăm în totalitate riscul, dar cred că este un risc foarte scăzut. În schimb, faptul că ţările Uniunii Europene şi ţările europene pe bună dreptate, corect, legitim, conform dreptului internaţional, susţin Ucraina, face ca Rusia nu doar să poarte un război clasic, să spunem, cu Ucraina, ci să existe un război de tip hibrid care în mod evident încurajează disensiunile din toate ţările europene, încurajează neînţelegerile dintre ele, pentru că dacă ţările europene îşi consumă energiile pe care le au pentru a rezolva problemele dintre ele, pentru a rezolva probleme din interior, nu mai au energia necesară să se ocupe de această susţinere. Şi în aceste situaţii, sigur, ştim ce s-a întâmplat în Moldova şi anul trecut. Vedem ce se întâmplă. Ei sunt primii, sunt cei mai vulnerabili la acest război hibrid, dar nici noi nu suntem departe şi tot ce înseamnă Flancul estic este în această realitate şi din punctul acesta de vedere cred că o măsură asiguratorie de a se întări acest Flanc estic este una care ne asigură ca şi dacă nota creşte, nu se întâmplă nimic pentru noi”, a răspuns Bolojan, potrivit Agerpres.
Preşedintele interimar a afirmat că o înţelegere de încetare a focului în Ucraina ar fi un mare câştig.
„Situaţia din Ucraina este complicată. Şi deci e greu de presupus că lucrurile se vor rezolva într-un termen scurt. Ce este important? Cred că dacă se ajunge la o înţelegere de încetare a focului, este un mare câştig. (…) Sper să se ajungă la această chestiune. Vedeţi, acum, aşa cum par lucrurile, practic o decizie ar ţine în principal de partea rusă şi vom vedea astăzi, mâine, dacă se va ajunge la o înţelegere din acest punct de vedere. Dacă însă acest armistiţiu nu este urmat de discuţii cât se poate de consistente pentru a se ajunge la o soluţie care să asigure totuşi o înţelegere durabilă şi o încetare a focului pe termen lung, chiar dacă un tratat de pace va fi greu de închis, atunci există riscul, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi, să fie doar un intermezzo între o nouă acţiune militară”, a mai spus el.
Președintele american Donald Trump a dezvăluit joi, în timpul declarațiilor făcute în Biroul Oval de la Casa Albă alături de șeful NATO, Mark Rutte, un pic mai mult din ceea ce se întâmplă în negocierile privind încetarea focului în Ucraine, precizând că „au fost discutate o mulțime de subiecte individuale”, scrie Guardian.
Kievul a înțeles că nu poate recuceri toate teritoriile ocupate prin forță militară de la trupele ruse în acest moment, a declarat joi un oficial guvernamental ucrainean, care a precizat că recuperarea regiunilor pierdute va trebui să aibă loc pe cale diplomatică în timp.
Viitorul cancelar german Friedrich Merz le-a cerut joi membrilor Bundestagului (parlamentul german) să aprobe planul său masiv de investiții în apărare, avertizând că orice „întârziere” în reînarmarea Germaniei ar fi un gest „iresponsabil”, având în vedere situația pe plan internațional.
Donald Trump s-a întâlnit joi, în Biroul Oval de la Casa Albă, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele american profitând de ocazie să ofere câteva noutăți cu privire la propunerea SUA privind încetarea focului timp de 30 de zile în războiul din Ucraina și să comenteze reacția pe care a avut-o, cu puțin timp înainte, liderul rus Vladimir Putin.
O poză cu un document în care se face referire la „întocmirea Proiectului bugetului pentru război” s-a răspândit masiv pe rețelele sociale în ultimele ore, însă Guvernul României atrage atenția că este vorba despre o informație falsă și explică ce reprezintă documentul promovat pe unele conturi din online.
Putin spune că este de acord cu propunerea de încetare a focului – dar adaugă că are întrebări și că Rusia „este acum în ofensivă în toate zonele de pe front”
Președintele rus Vladimir Putin a fost întrebat joi, în conferința de presă susținută la Moscova alături de omologul său belarus Alexandr Lukașenko, despre propunerea SUA privind armistițiul de 30 de zile în Ucraina.
Liderul de la Kremlin a început prin a-i mulțumi președintelui american Donald Trump pentru că „acordă atât de multă atenție reglementării conflictului din Ucraina”.
Liderul rus a precizat că au existat „o mulțime de întrebări cu privire la încetarea focului” și a adăugat că trebuie să vorbească mai întâi cu Trump.
Putin a continuat spunând că „suntem de acord cu propunerile de încetare a focului, dar poziția noastră se bazează pe presupunerea că încetarea focului va duce la pace pe termen lung, ceva care ar elimina motivele inițiale ale crizei”.
Liderul de la Kremlin a făcut apoi referire la vizita lui de miercuri din regiunea rusă Kursk și a desris situația de acolo ca fiind „complet sub controlul nostru”.
În aceste condiții, a precizat el, va fi bine pentru Ucraina – ceea ce înseamnă că nu va fi bine pentru Rusia – dacă se va ajunge la o încetare a focului de 30 de zile.
El a mai arătat că forțele ruse „sunt acum în ofensivă în toate zonele de pe front”.
Rusia și Belarus acuză NATO de acțiuni „ostile” și „destabilizatoare” în privința războiului din Ucraina
În timp ce Vladimir Putin și Alexandr Lukașenko vorbesc în conferință, la Moscova, a fost publicată o declarație comună în urma discuțiilor lor.
În declarație se arată că cele două țări consideră acțiunile NATO în contextul războiului din Ucraina ca fiind „ostile și destabilizatoare” și că acestea riscă să ducă la declanșarea unui conflict nuclear.
Cei doi lideri condamnă, de asemenea, natura politicii Uniunii Europene față de Rusia și Belarus, pe care o califică drept „agresivă și conflictuală”.
De asemenea, ei afirmă că cele două țări sunt pregătite să ia măsuri militare și diplomatice ca răspuns la acțiunile NATO.
Lukașenko spune că el și Putin vor colabora în chestiunea războiului din Ucraina
Alexandr Lukașenko spune că el și Vladimir Putin au vorbit despre războiul din Ucraina, afirmând că ei „vor lucra la acest lucru astăzi și mâine”.
Liderul belarus mai afirmă că oamenii trebuie să „aibă încredere în fapte”, dar nu a oferit alte detalii.
„Acesta este cel mai important lucru. Și toate aceste declarații și toate aceste promisiuni sunt doar cuvinte goale”, a adăugat președintele belarus.
În continuare, el condamnă „sancțiunile nelegitime” impuse Rusiei de către membrii Occidentului.
„Suntem încrezători că vom reuși să depășim această presiune”, spune Lukașenko.
Putin îi urează bun venit „marelui prieten” Lukașenko în timp ce cei doi lideri semnează documente
După o așteptare de peste două ore față de momentul anunțat pentru începerea conferinței de presă de la Moscova, Vladimir Putin l-a primit public pe Alexandr Lukashenko.
Cei doi lideri încep prin a semna documente care includ garanțiile de securitate între cele două țări – de asemenea, își strâng mâinile și pozează pentru fotografii în timp ce fac schimb de dosare, scrie Sky News.
Președintele rus începe prin a-i ura bun venit la Moscova președintelui belarus și spune că cele două țări sunt „mari prietene”.
Vorbind despre contextul întâlnirii, Putin spune că au discutat despre securitate și apărare și au făcut schimb de opinii cu privire la problemele regionale.
Desfășurarea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, idee asupra căreia insistă Franța și Marea Britanie în eventualitatea unui acord de pace între ucraineni și ruși, este „total inacceptabilă”, astfel că Rusia va considera țările participante la o asemenea forță ca fiind implicate într-un „conflict armat direct” cu Moscova, a reiterat joi purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.
Convorbirea Putin-Trump „nu este așteptată astăzi”
În timp ce președintele rus Vladimir Putin este așteptat joi să vorbească în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său belarus, Alexandr Lukașenko, agențiile de presă ruse au furnizat o actualizare a situației privind așteptata convorbire a liderului de la Kremlin cu președintele Donald Trump.
Presa rusă afirmă că, până în prezent, nu s-a ajuns la niciun acord cu privire la data la care va avea loc convorbirea și că nu se așteaptă ca aceasta să aibă loc astăzi, potrivit Sky News.
Președintele american a sporit presiunea asupra lui Putin pentru a accepta un acord de încetare a focului, emisarul liderului de la Casa Albă, Steve Witkoff, aflându-se în prezent la Moscova pentru discuții.
Anterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a menționat că există posibilitatea ca Putin să aibă astăzi o „convorbire internațională”, deși nu a precizat cu cine ar putea discuta președintele rus.
Statele Unite nu au un plan pentru rezolvarea războiului din Ucraina, a afirmat joi președintele belarus Alexandr Lukașenko, în timpul discuțiilor cu liderul rus Vladimir Putin, la Moscova, potrivit The Moscow Times.
După ce președintele Poloniei, Andrzej Duda a solicitat SUA să mute arme nucleare în această țară, premierul Donald Tusk, un adversar politic al lui Duda, a declarat joi că, în opinia sa, este mai bine să abordeze astfel de probleme în mod discret, mai degrabă decât în interviuri media, dar a adăugat că el crede că președintele are intenții bune.
„Ar trebui să formulăm anumite așteptări… public atunci când suntem siguri, sau avem motive să fim convinși, că astfel de apeluri sau apeluri vor fi auzite și că destinatarul, în acest caz administrația americană, președintele Trump, este pregătit pentru un răspuns pozitiv”, a declarat Tusk presei, potrivit Reuters.
Volodimir Zelenski a criticat lipsa de răspuns a Rusiei la propunerea SUA privind un armistițiu de 30 de zile, acuzând Moscova că încearcă să „prelungească războiul”.
„Din păcate, după mai mult de o zi, lumea încă nu a auzit un răspuns semnificativ din partea Rusiei la propunerile făcute. Acest lucru demonstrează încă o dată că Rusia caută să prelungească războiul și să amâne pacea cât mai mult posibil. Sperăm că presiunea SUA va fi suficientă pentru a constrânge Rusia să pună capăt războiului.
Echipa noastră este pregătită să continue să lucreze în mod constructiv cu toți partenerii din America, Europa și alte părți ale lumii care sunt hotărâți să apropie pacea. Suntem recunoscători Arabiei Saudite și, personal, prințului moștenitor pentru că a oferit o platformă de lucru delegațiilor noastre”, a scris Zelenski pe rețeaua socială X.
Suedia va oferi Ucrainei peste 1,4 miliarde de coroane suedeze (137,7 milioane de dolari) pentru a ajuta la reconstrucție și dezvoltare, precum și la nevoile umanitare urgente, a declarat joi ministrul suedez pentru dezvoltare internațională, Benjamin Dousa.
Pachetul, cel mai mare program de asistemță civilă derulat vreodată de Suedia, potrivit lui Dousa, include sprijin pentru reconstrucția infrastructurii distruse, precum și pentru deminare și formarea lucrătorilor din domeniul sănătății.
„Sprijinul pentru Ucraina este o chestiune de solidaritate, dar și de securitate a Suediei”, a declarat Dousa într-o conferință de presă.
„Ultimele câteva săptămâni nu au fost ușoare. Niciodată nu a fost mai clar că nu mai putem lua de bun sprijinul lumii pentru Ucraina”, a adăugat el. (Reuters)
Kremlinul dă de înțeles că respinge ideea unui armistițiu: „E doar un răgaz pentru armata ucraineană”.
Yurii Ușakov, consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că i-a prezentat consilierului american pentru securitate națională Mike Waltz poziția Federației Ruse cu privire la necesitatea unei soluții pe termen lung în Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitriy Peskov, a declarat că este greșit să „agităm văzduhurile” și să vorbim public despre pozițiile părților înainte de începerea negocierilor privind Ucraina.
„În ceea ce privește posibilele poziții, înainte ca aceste negocieri să fi început, și ele nu au început încă, să nu uităm de asta, probabil că ar fi greșit să agităm văzduhurile și să vorbim public despre asta”, a spus el într-o discuție cu presa.
Maria Zaharova a afirmat joi și că Rusia ar considera inacceptabilă desfășurarea de trupe străine în Ucraina sau construirea de baze militare străine în această țară.
O astfel de activitate ar însemna implicarea directă a țărilor străine într-un conflict cu Rusia, a declarat Zaharova, adăugând că Rusia va lua ceea ce ea a numit măsuri adecvate în cazul în care orice țară ar încerca să își desfășoare trupele în Ucraina.
Ministerul de Externe al Rusiei a afirmat joi că planurile Uniunii Europene de creștere a cheltuielilor pentru apărare reprezintă o incitare la război bazată pe mitul inventat că puterile europene sunt amenințate de Rusia.
Reacția vine după Comisia Europeană a propus luna aceasta să împrumute până la 150 de miliarde de euro pentru guvernele UE în cadrul unui plan de reînarmare determinat de războiul Rusiei în Ucraina și de temerile că Europa nu mai poate fi sigură de protecția Statelor Unite. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că pachetul de propuneri ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru apărarea europeană.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a susținut că planurile lui von der Leyen echivalează cu „incitarea la război pe continentul european”.
Zakahrova a negat la afirmațiile europene potrivit cărora Rusia, după ce a invadat Ucraina în 2022, amenință acum securitatea europeană.
Ea a declarat că Europa răspândește relatări false cu privire la așa-numita amenințare rusă: „aceasta este o poveste inventată în mod deliberat, bazată pe rusofobie, care este promovată de funcționari inadecvați de la Bruxelles”.
FOTO Avionul emisarului special al lui Trump este acum în spațiul aerian rusesc, anunță agențiile de presă ale Moscovei.
Aeronava G650 a plecat dimineață din aeroportul internațional Hamad din Doha. Avionul a trecut în Europa pe deasupra Turciei, Bulgariei, României, Ungariei, Slovaciei, Poloniei, Lituaniei și Estoniei, înainte să intre în spațiul aerian al Rusiei.
Forțele aeriene ucrainene au anunțat că inamicul rus a atacat peste noapte cu 117 drone de tip Shahed și imitatoare lansate din cinci direcții, dintre care au fost doborâte 74, în 11 regiuni.
Alte 38 de drone imitatoare s-au pierdut fără consecințe negative, potrivit sursei citate. Rusia a lansat azi-noapte și o Iskander-M, au spus forțele aeriene ucrainene, fără să precizeze ce s-a întâmplat cu această rachetă balistică.
VIDEO Serviciul de securitate rusesc a dejucat mai multe atentate teroriste cu „seturi de parfumuri” / Cine erau cei vizați, potrivit FSB.
Serviciul de securitatate din Rusia (FSB) a prevenit o serie de atacuri teroriste prin trimiterea prin poștă a unor seturi de parfumuri cu dispozitive explozive la adresele militarilor din opt regiuni.
Finlanda va face cu siguranță parte din orice „coaliție a doritorilor” care ar putea contribui la sprijinirea securității Ucrainei, a declarat miercuri ministrul de externe Elina Valtonen pentru postul britanic Times Radio.
La începutul acestei luni, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit, Franța și alte câteva națiuni vor forma o coaliție care să elaboreze planuri pentru a oferi sprijin Ucrainei în cazul unui acord de pace care să pună capăt războiului din Rusia.
„Facem cu siguranță parte din coaliția celor dispuși să ajute și analizăm pachetul de capacități pe care trebuie să le punem pe masă pentru a ajuta Ucraina să fie în siguranță. Va trebui, desigur, să securizăm și restul Europei… există multe modalități de a participa și fiți siguri că și Finlanda va participa”, a declarat ea.
Țările nordice au fost printre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei, inclusiv Finlanda, care are cea mai lungă graniță UE cu Rusia. (Reuters)
Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat joi dimineață că a doborât peste noapte 77 de drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ruse, la două zile după cel mai mare atac de acest tip care a vizat Rusia de la începutul războiului.
Forțele de apărare antiaeriană „au interceptat și distrus (în cursul nopții precedente) 77 de drone aeriene ucrainene”, dintre care 30 deasupra regiunii Briansk de pe granița cu Ucraina, și 25 deasupra Kaluga, a afirmat ministerul într-un comunicat.
Andrzej Duda a cerut SUA să aducă arme nucleare în Polonia: „Rușii n-au cerut voie nimănui când le-au mutat în Belarus”.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a făcut apel la SUA să mute arme nucleare pe teritoriul polonez ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni rusești, o solicitare care va fi probabil percepută ca fiind foarte provocatoare la Moscova, scrie Financial Times.
Rusia a transmis SUA lista de pretenții pentru oprirea războiului din Ucraina.
Rusia a prezentat Statelor Unite o listă de pretenții pentru un acord care să pună capăt războiului său împotriva Ucrainei și să restabilească relațiile cu Washingtonul, au dezvăluit pentru Reuters două surse familiarizate cu această chestiune.
Sinteza celor mai recente evenimente:
- Generalii Gherasimov și Sîrskîi, dialog de la distanță, pe fondul avansului rapid al armatei ruse în Kursk / 86% vs. recunoașterea implicită a unei retrageri.
- Potrivit unor imagini difuzate de televiziunea de stat, Vladimir Putin, îmbrăcat în uniformă militară, s-a întâlnit în Kursk cu șefului Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov.
- „Până vineri, niciun soldat ucrainean nu va mai fi acolo”. Aventura forțelor Kievului în Kursk, care bulversat Rusia anul trecut, se apropie de sfârșit – HARTĂ
- Donald Trump a declarat miercuri că negociatorii americani se îndreaptă spre Rusia „chiar acum” pentru discuții privind o posibilă încetare a focului cu Ucraina.
- Moscova a adoptat o atitudine de relativă tăcere după apariția informațiilor că Ucraina a acceptat propunerea de încetare a focului, pentru 30 de zile, venită din partea SUA.
- CNN: Armistițiul din Ucraina ar putea expune cacealmaua lui Putin. Moscova se află sub presiune pentru a decide dacă va accepta sau nu propunerile lui Trump.
- Textul integral al declarației SUA-Ucraina de la Jeddah oferă indicii importante / Ce prevede mai exact acordul care propune încetarea focului în războiul cu Rusia.
- CE ȘTIM despre acordul de încetare a focului pentru 30 de zile convenit de Ucraina și SUA / Americanii au reluat deja furnizarea de ajutor militar și informații / Mesajul transmis miercuri dimineață de ruși.
- Statele Unite vor impune noi sancțiuni Rusiei și partenerilor săi comerciali dacă Putin respinge armistițiul pe care Trump l-a convenit cu Ucraina, a declarat senatorul republican Lindsey Graham.
- Kievul nu va recunoaște niciun teritoriu ucrainean ocupat ca parte a Rusiei în cadrul unui potențial viitor acord de pace cu Moscova, a declarat Volodimir Zelenski.
- Steve Witkoff, emisarul de încredere al preşedintelui american Donald Trump pentru cele mai delicate dosare internaţionale, se va deplasa la Moscova „în această săptămână”.
- Europa are nevoie de o abordare unitară în ce privește producția de echipament militar, a declarat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius.
- Inflația din Rusia, alimentată de explozia cheltuielilor militare în contextul războiului din Ucraina, a depășit în februarie pragul de 10% în ritm anual, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
- Un grup de hackeri pro-ruși recrutează sabotori în Belgia pe care îi plătește cu criptomonede în schimbul distribuirii de propagandă anti-NATO la Bruxelles sau a colectării de adrese ale unor jurnaliști.
––––
Informațiile de miercuri, ziua 1113 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici
INTERVIURILE HotNews.ro